Al. Florin Țene
La manifestarea culturală de la Drăgășani unde a fost lansată cartea mea GLORIA LIMBII ROMÂNE, în frumoasa incintă a Bibliotecii Municipale, am primit de la prietenul meu scriitorul și editorul Petre Cichirdan, din Rm. Vâlcea, două cărți de buzunar cu titluri originale și care m-au incitat.
În rândurile care urmează voi scrie despre volumul “Napoleon Bonaparte și apocalipsa mileniului trei “, (Două romane ), apărut la Editura INTOL-PRESS, Râmnicu Vâlcea, 2013.
Chiar dacă am citit cartea apărută cu nouă ani mai târziu, cele scrise în paginile ei sunt de strictă actualitate.
în “Cuvânt înainte “, “Steaua cu cinci colțuri “, Note “, și “Caietul gri toscris (One man show) “, volumașul este un seismograf al stării unei gândiri ce a îndrăznit să se exprime liber, într-o lume a neadevărului, cum se exprimă autorul în “Cuvânt înainte “.
Personajele din această carte descrise și puse în lumina acțiunilor lor sunt convingător de reale, precum le-a consemnat istoria, doar că, autorul a pus în gura lor cuvinte imaginare, dând citate din cartea “Napoleon I, împărat al francezilor.Vox imperatoris, Gânduri alese/Napoleon, “în traducerea Mihaelei Stan din București, carte apărută la Editura Nemira Publishing House, 2011.
Piesa de teatru, sau mai degrabă dezbaterea de idei cu personaje istorice, intitulată “ Steaua cu cinci colțuri“, ce-mi amintește de simbolul comunismului sovietic (rus ), terorist și criminal, având personaje ca Filologul, Bonaparte, Interpretul artist, Umbra lui Lenin de pe Nava,Umbra lui Stalin, Petrache Poenaru, Beethoven, este, practic, o dezbatere de idei prin care, autorul, reușește să aducă în actualitate adevărul istoric. Piesa de teatru, cu personaje reale și cu roluri primordiale în societatea omenească, din care nu lipsește elemental eroic, plină de portrete sagace și de o ascuțime a ideilor, războinici dintr-un sentiment al celor două categorii ale valorii, pozitiv și negativ, dezbat viața, evadează din idei,Tot acest dialog dintre personaje istorice dă naștere la o enciclopedie de aforisme în spatele căreia descoperim realitatea istorică. Autorul este din categoria “colecționarilor”, în gustul lui Oscar Wilde, plin de sclipitoare paradoxuri, punând înțelesul ideilor ce tangențiază cu filozofia înaintea vieții. Istoria vieții palpitante o găsim în cele două părți ale cărții, pecetluite de înțelesuri și sincerități, întoarse în toate părțile, încorsetate într-un element estetic, devenind inventarul vieții proprii, memorialistică într-un cuvânt. Partea a doua a volumașului este o adevărată împărtășanie către cititor.
Mărturisirea cu care se încheie cartea, pe care o redau în continuare, mă face să scriu că purul realism din această carte, scrisă cu talent și sinceritate dezarmantă, este o tragerie a vieții din Mileniul Trei: “Acest caiet l-am început sub însemnul surprinzătoarei morți a fratelui meu, Ilie Cichirdan, când eu lucram în București în atelierul de sculptură a lui Constantin Lucaci “
Iată de unde vine măestria cioplitului în cuvinte a adevărului istoric, din descoperirea acestuia în marmura alba cu ajutorul ideilor ce, uneori, iau forma daltei.
