Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Liceul maghiar din Deva și rutenii din Hunedoara
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Liceul maghiar din Deva și rutenii din Hunedoara

Anca Filoteanu
Autor
Anca Filoteanu
Publicat 5 decembrie 2022
Distribuie

Diversitate și patrimoniu cultural prin prisma mass-media în Județul Hunedoara

În perioada 7-11 noiembrie 2022, Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) al Guvernului României a organizat o vizită de documentare în Județul Hunedoara în cadrul Programului anual „Diversitate și patrimoniu cultural prin prisma mass-media. Schimb de experiență și bune practici cu parteneri de proiecte din regiunea Dunării. Turismul cultural – o șansă pentru dezvoltare locală”.

LICEUL MAGHIAR „TÉGLAS GÁBOR” DIN DEVA

Cu ocazia vizitei la Liceul maghiar „Téglás Gábor” din Deva a avut loc și o întâlnire cu Kofity Zoltán și alți membri ai comunității maghiare locale.

În Judeţul Hunedoara, minoritatea maghiară reprezintă 4-5% din totalul populației, iar dintre membrii comunității locale fac parte europarlamentarul Iulius Winkler, viceprimarul Municipiului Deva, subprefectul Judeţului.

Se desfășoară activități sociale, culturale și educative în locuri de adunare sau centre cum ar fi Casa maghiară din Deva, casa comunitară de la Lupeni sau Bastionul Roșu de la Ilia, se editează volume de pezentare a patrimoniului istoric. Zilele Culturii Maghiare, un eveniment de promovare a culturii identitare care vizează toate localitățile în care trăiesc etnici maghiari, a ajuns la a 13-a ediție în acest an.

Filme de festival sau independente versus mainstream
4 martie 2026

Liceul Teoretic „Téglás Gábor” din Deva funcționează din anul 2005 și este una dintre cele mai tinere și moderne şcoli din Ardeal. A fost constituit prin reorganizarea claselor de la secţiile maghiare din unităţile de învăţământ din oraş. Este o unitate de învăţământ de stat cu predare în limba maghiară, în cadrul ei funcţionând în prezent grădiniţă, ciclul primar, gimnazial şi liceal.

Fiind singurul liceu de stat cu predare în limba maghiară din judeţ, acesta oferă două forme de învățământ: teoretic (matematică-informatică, ştiinţe ale naturii şi filologie) și tehnologic (servicii de turism profesional şi alimentaţie publică).

Clădirea, cu patru etaje, înfrumuseţată cu motive artistice din cultura populară maghiară, este nouă, modernă, bine dotată tehnic, cu aulă și teren de sport, cu tablă electronică aproape în fiecare clasă și laboratoare, printre care cel de profil culinar. La acestea au contribuit comitetul de părinţi și sponsorii, dintre care principalii sunt Fundaţiile COMMUNITAS şi “Bethlen Gábor”.

Prin proiecte finanţate, copiii de până la clasa a 4-a primesc o masă caldă pe zi.

Opera Națională București își deschide porțile pentru proiecte teatrale independente
12 mai 2022

Elevii din ciclul primar şi gimnazial sunt din municipiul Deva şi din localităţile limitrofe, iar liceenii provin din toate localităţile judeţului, unde există o comunitate maghiară.

- Publicitate -

De aceea, cu sprijinul Fundaţiei “Sfântul Francisc” se asigură transportul cu microbuz al elevilor și se acoperă parţial cheltuielile de transport pentru copiii navetişti.

Rolul Liceului Teoretic „Téglás Gábor” este de a interacţiona cu mediul economic, social şi cultural în vederea asigurării de servicii educaţionale la standarde europene, de a se transforma într-un veritabil centru educaţional şi cultural pentru comunitatea din regiune, în special pentru comunitatea maghiară.

RUTENII DIN JUDEŢUL HUNEDOARA

Rutenii (sau rusinii) din România sunt o minoritate etnică stabilită în special în Maramureș, la Sighet, dar care e prezentă și în alte regiuni din ţară, Din punct de vedere istoric, este vorba despre o populaţie care provine din triburi celtice slavizate, o ramură slavă ce aparţine popoarelor indo-europene.

Termenul rutean este folosit de popoarele neslave, iar cel de rusin este folosit de slavi pentru a defini o populaţie slavă din Regiunea Transcarpatică.

Documentele istorice pomenesc rutenii şi ţara lor Rutenia, chiar dacă aceasta nu este delimitată exact. Teritoriul ancestral al rutenilor este Rusia Subcarpatică, ce se întinde la nord de Munții Carpați, în părţile limitrofe ale Ucrainei, Slovaciei şi Poloniei. Principala ocupaţie a acestei populaţii a fost păstoritul şi meşteşugurile casnice, prelucrarea lemnului, tesutul la războiul de ţesut. Limba carpato-rutenilor este una est-slavă, influenţată de vocabularul limbilor poloneză, slovacă şi maghiară. Alfabetul utilizat pentru scriere este alfabetul chirilic.

Ediția inaugurală Film în Sat 2023 s-a bucurat de un real succes la Islaz
16 iunie 2023

În mare parte integraţi în cadrul Imperiului Habsburgic, rutenii nu vor reuși niciodată să îşi constituie un stat național, rămânând răspândiţi în Europa Centrală Răsăriteană. Între 1919-1938 În Cehoslovacia a funcţionat o regiune autonomă a rutenilor, iar după al doilea război mondial Rusia Subcarpatică este preluată de URSS, respectiv de către Ucraina Sovietică, rutenii fiind obligaţi să se declare ucraineni. De aceea astăzi se face deseori o confuzie între ruteni și ucraineni, care sunt populaţii distincte.

Se presupune că, în ultimii ani, numărul rutenilor din România ar fi crescut, prin faptul că mulți oameni născuți în Ucraina s-au stabilit la noi, dintre care o parte pot fi ruteni. Pornind de la aceasta premiză, este posibil ca refugiul ucrainean produs în acest an de conflagrația ruso-ucraineană să fi sporit și mai mult numărul rutenilor trăitori azi în ţara noastră.

Organizația de bază a minorității rutene din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România UCRR, a fost înființată la 14 februarie 2000 cu sediul central la Deva, și este reprezentată în Parlamentul României prin deputat Iulius Firczak, membru al Comisiei de Buget-Finanțe.

VIZITA ÎN COMUNITATEA RUTEANĂ

În Comuna Zam am fost primiți tradițional cu pâine și sare la sediul Primăriei de către Primarul Sorin Nistor și de membrii de vază ai UCRR: Președintele dr. Gheorghe Firczak, Maria Bocicor, totodată consilier local, Francisc Gal, Ministru subsecretar de stat la Min. Muncii, pr. Vasile Bojcsuk, Maria Comșa, Svetlana Petretchi Mureșan, Viorica Bojcsuk, împreună cu membri ai comunității rutene din Pojoga și Sălciva, două sate din comuna Zam, ca și de Subprefectul Judeţului Hunedoara, Lörincz Széll.

Dr. Gheorghe Firczak, Președintele fondator al UCRR, e mândru de a fi urmașul PS Iulius Firczak, Episcop de Mukachevo, unul dintre liderii mișcării de afirmare națională a rutenilor din Imperiul Austro-Ungar. Domnia sa ne-a prezentat istoria etniei până în zilele noastre:

În 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov a împărțit Europa în sfere de influenţă germană și sovietică.

URSS a inclus Estul Poloniei în Belarus și Ucraina, luând și Prusia Orientală, leagănul civilizației germane, astăzi transformat în Regiunea Kaliningrad dintre Polonia și Lituania. Apoi Podcarpatska Rus a devenit Transcarpatia, rutenilor refuzându-li-se dreptul la existenţă. Pe perioada 1945-89, rutenii au fost interziși ca identitate și confesiune: au fost asimilați cu ucrainienii și Biserica lor majoritară, Greco-Catolică, a fost scoasă în afara legii.

De abia după 1989 ruteniilor li s-a recunoscut dreptul la existenţă și formează astăzi comunități în Polonia, Cehia, Slovacia, Serbia, Croația, Ungaria. Nu în ultimul rând, rutenii sunt prezenți în România, reprezentați de UCRR din anul 2000.

Există un Congres Mondial al Rutenilor, întrunit pentru prima dată în Romania în 2007, ca și un Consiliu Mondial al Rutenilor, care se întâlnește trimestrial.

După alocuțiunile personalităților prezente a urmat un spectacol folcloric susținut de ansamblul Holubok condus de Viorica Bojcsuk, care a interpretat o suită de cântece și dansuri rutene.

Urmași ai unor familii venite din Maramureș, rutenii din Pojoga și Sălciva, două sate din comuna Zam, sunt integrați în comunitățile din care fac parte, nu se simt discriminați și își aduc aportul la dezvoltarea zonei, păstrându-și totodată tradițiile specifice etniei lor.

Vizita de documentare s-a încheiat la sediul central al UCRR din Deva, unde dr. Gheorghe Firczak ne-a prezentat istoricul Cetății Deva și activitatea desfășurată de UCRR în cei 22 de ani de existenţă.

Rutenii își zic “poporul de niciunde” pentru că nicăieri în lume nu există un teritoriu care să le aparțină. Sunt cetăţeni loiali ai ţărilor unde trăiesc, dar răman fideli crezului lor etnic, afirmat în secolul XIX-lea de poetul Aleksander Dukhnovici: “Am fost, sunt şi voi rămane rutean !”

Deputatul rutean Iulius Firczak își adaugă “pe lângă identitatea de rutean, pe cea de român şi cetăţean european. A reprezenta eficient minoritatea ruteană, ca şi orice minoritate în secolul XXI, înseamnă a le îmbina pe toate trei. Niciuna nu exclude pe cealaltă şi toate trei sunt perfect armonizabile”.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Mesajul Chinei către Europa după vizita lui Macron în SUA: „SUA nu au tratat niciodată Europa ca pe un aliat”
Articolul următor Peste 100 miliarde de colete au fost expediate prin serviciile de curierat în 2022
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

UE îndeamnă statele membre să reducă țintele de stocare a gazelor pentru acest an, de la 90% la 80%
Energie
Donald Trump amenință că va ataca centralele nucleare ale Iranului dacă nu va fi deblocată strâmtoarea Ormuz
Extern
Zweite Bundesliga: Cinci pentru infern
Sport

RSS Știri Financiare

  • Majoritatea românilor vor ca interacțiunile cu statul să fie exclusiv online, fără deplasări la ghișeu
  • 6 din 10 clienți ai supermarketului online Sezamo comandă apă
  • One United Properties a cumpărat un teren pentru o nouă dezvoltare rezidențială în Floreasca
  • O nouă reprezentanță Kärcher Center se deschide în Constanța
Cultură și Educație

Ion Popescu-Brădiceni – Cărturarul Ontologiilor Poetice

3 minute
Cultură și Educație

Malmkrog, o confruntare a ideilor înalte

7 minute
universitatea bucuresti
Cultură și Educație

Trei universități din București în primele alianțe universitare din UE

2 minute
Cultură și Educație

Bullyingul în școlile din România. Cât de prezent este subiectul în presă?

8 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?