Birocrația, în România, nu are limite. Facem tot posibilul ca cetățenii, salariați sau nu, antreprenori sau nu, să fie cât mai stresați de întocmirea a tot felul de hârtii, raportări, cereri, declarații pe propria răspundere etc., încât îți vine să-ți iei câmpii.
Mai nou, companiile care trimit angajații în delegație trebuie să cuprindă în faimoasa declarație D112, cea în care se raportează veniturile salariaților, indemnizațiile de delegare, adică diurna, așa cum o știm cu toții. Dar lucrurile trebuie să fie și mai complicate, trebuie cuprinse în declarație defalcat, diurna neimpozabilă, dar și cea impozabilă, respectiv sumele care depășesc anumite plafoane. Dar stați așa: mai sunt și alte venituri neimpozabile care se vor cuprinde, unele de la 01.01.2023, altele din 01.02.2023, în declarația D112, venituri, care fie vorba între noi, sunt de fapt cheltuieli ale companiilor pe care acestea le fac în beneficiul salariaților, respectiv:
– contribuțiile la un fond de pensii facultative, în limita a 400 euro/an;
– primele voluntare de sănătate, în limita de 400 euro/an;
– contravaloarea serviciilor turistice suportate de angajator pentru angajați, în limita plafonului legal de 1 salariu mediu brut;
– indemnizații de detașare;
– abonamentele la sălile de sport suportate de angajator pentru angajați, în limita a 400 euro/an etc.
Acestea sunt câteva dintre aceste așa-zise venituri, care sunt de fapt beneficii acordate de angajator salariaților în vederea fidelizării acestora. Ce înseamnă această birocrație? Înseamnă modificare de softuri informatice, care cred eu că nu sunt foarte simple, cu niște costuri suplimentare pentru companii, bineînțeles!
De ce această birocrație? Dacă sunt cheltuieli ale companiilor, ele se pot contabiliza sub această formă, cu respectarea plafoanelor legale, fără alte complicații! Dar viața nu ar mai fi așa frumoasă, nu?
