Decizia a fost luată la finele săptămânii trecute și dată publicității vineri, 24 februarie. Noul pachet de sancțiuni are de asemenea ca semnatari Statele Unite și Regatul Unit, iar conținutul lui a fost stabilit în legătură și cu G7.
Responsabili politici ruși, bănci, întreprinderi producătoare de semi-conductori, oameni de afaceri, inclusiv italieni și elvețieni sunt ținte ale noilor sancțiuni. Departamentul american al Trezoreriei consideră aceste noi sancțiuni drept ”una dintre cele mai importante acțiuni în materie de sancțiuni” contra Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei. Concret, sunt vizate între altele întreprinderi și persoane ruse din sectoarele metal, mine, echipamente militare sau producători de semiconductori. De asemenea, sunt vizate circa 30 de persoane și întreprinderi din țări europene – Elveția, Italia, Germania, Malta și Bulgaria – acuzate că au ajutat la ocolirea sancțiunilor furnizând echipamente militare Rusiei, și au toate bunurile deținute în Statele Unite înghețate. Omul de afaceri italo-elvețian Walter Moretti este acuzat că a furnizat serviciilor secrete și armatei Rusiei tehnologii occidentale și materiale militare.
Dat fiind că marile bănci ruse sunt deja supuse sancțiunilor americane și internaționale, Departamentul american al Trezoreriei vizează prin noile sancțiuni circa alte zece instituții financiare internaționale, între care și Credit Bank din Moscova, una dintre cele mai mari bănci în termeni de valoare a activelor sale.
Uniunea Europeană și-a prezentat și ea partea de sancțiuni din cel de-al 10-lea pachet abia vineri seară târziu. Surse informate bruxelleze au dezvăluit că decizia finală privind noile sancțiuni contra Rusiei a fost cu greu adoptată din cauza opoziției Poloniei, care le consideră ”prea blânde”. Europenii impun mai ales noi restricții la exporturi ale UE către Rusia în valoare de 11 miliarde de euro și înghețarea activelor a trei bănci ruse și ale altor numeroase entități, cum ar fi întreprinderi iraniene acuzate că furnizează drone Moscovei. Lista cuprinde 120 nume, încă ținute secrete până la apariția lor în Jurnalul oficial al UE. În ciuda blocajului, spun sursele la care face referire RFI, Polonia nu a obținut nimic. A cules doar critici din partea unor delegații europene, acuzând-o că ”penalizează Europa”.
Londra a anunțat noi sancțiuni prin care se interzice exportul tuturor materialelor utilizate de ruși pe fronturile din Ucraina. Sunt vizați responsabili ai gigantului rus al energiei atomice Rosatom, dar și PDG al Nord Stream 2, precum și fostul responsabil al securității lui Vladimir Putin, Mattias Warning.
La manieră globală, țările G7 au amenințat cu ”costuri severe” țările care vor continua să ajute Rusia la ocolirea sancțiunilor impuse ca urmare a invadării Ucrainei. ”Pentru a descuraja peste tot în lume acest tip de activități, noi adoptăm măsuri contra «actorilor» din terțe țări care oferă material de război Rusiei în războiul din Ucraina”, se spune într-un comunicat al G7.
Precizări ale lui Antony Blinken
”Sancțiunile economice, controalele asupra exporturilor și tarifelor vamale anunțate acum”, a comentat Secretarul de Stat american Antony Blinke, citat de RFI, ”demonstrează că noi vom continua să lucrăm împreună cu aliații și partenerii noștri… Obiectivul este creșterea presiunii asupra lui Vladimir Putin, a-i face dificilă ducerea războiului brutal și continuarea degradării capacității economiei ruse de a alimenta agresiunea”.
