La sesiunea plenară din martie a Comitetului Economic și Social European, președinta CESE, dna Christa Schweng, și comisara europeană pentru energie, dna Kadri Simson, au reiterat angajamentul ferm al Uniunii față de un viitor în care Europa să folosească energie curată.
Sporirea investițiilor în surse regenerabile de energie ca modalitate de a asigura un viitor mai ecologic, mai sigur și mai accesibil pentru Europa. Aceasta este poziția comună subliniată de dna Christa Schweng, președinta CESE, și de dna Kadri Simson, comisara europeană pentru energie, în sesiunea plenară a CESE din 22 martie 2023.
Menționând că creșterea bruscă a prețurilor la energie, inflația și creșterea economică limitată au făcut ca cetățenii și întreprinderile să traverseze un an foarte dificil, dna Schweng a spus că „eforturile în direcția unei tranziții către o energie curată în Europa, accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, prețurile accesibile la energie și asigurarea și diversificarea aprovizionării noastre cu energie rămân priorități majore pentru CESE”.
În același spirit, dna Simson a descris calea de urmat pentru politica energetică a UE: „Dacă ar fi să formulez pe scurt, aș spune «surse de energie regenerabile». Pentru că aceasta este principala prioritate a politicii energetice a Comisiei – să avansăm și să ne îndeplinim obiectivele în materie de energie din surse regenerabile”.
Pentru prima dată, UE nu mai depinde de energia rusească. Prin diversificarea aprovizionării cu gaze, reducerea cererii, creșterea eficienței și un impuls mai puternic în favoarea surselor regenerabile de energie, UE a pus capăt dependenței sale masive de Rusia.
În prezent, 39 % din energia electrică a UE provine din surse regenerabile. 2022 a fost un an-record: UE a generat mai multă electricitate din surse eoliene și solare decât din gaze, capacitatea eoliană crescând cu 15 GW, iar cea solară cu 41 GW.
Privind în perspectivă și evaluând raportul Comisiei privind starea uniunii energetice în 2022, UE trebuie, mai mult decât oricând, să ia mai multe măsuri în direcția autonomiei energetice strategice și să investească mai mult în sursele regenerabile de energie. Dl Andrés Barceló Delgado, membru al CESE, consideră că, în continuare, vedem prea multe declarații politice și prea puțin conținut concret în planurile Comisiei.
Dl Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile” din cadrul CESE, a subliniat că, pentru ca tranziția energetică să aibă succes, este esențială o abordare care să țină cont de cetățeni, cu implicarea constantă a organizațiilor societății civile.
Conform avizului CESE privind starea uniunii energetice în 2022, elaborat de dnii Marcin Nowacki, Angelo Pagliara și Lutz Ribbe și adoptat în sesiunea plenară, în centrul uniunii energetice ar trebui să se afle europenii. Aceștia ar trebui să fie responsabilizați și integrați pe piață ca veritabili „prosumatori”.
Pentru a ajuta consumatorii și întreprinderile care au avut de suferit în timpul crizei prețurilor la energie, dl Angelo Pagliara și dl Thomas Kattnig au îndemnat Comisia să facă progrese în ceea ce privește profiturile excepționale și să le utilizeze pentru a susține aspectele sociale ale tranziției energetice și pentru a recalifica forța de muncă.
Dna Baiba Miltoviča, președinta Secțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) a CESE, a scos în evidență importanța asigurării unui răspuns comun al UE la criza prețurilor la energie, subliniind că multe state membre au promovat diferite măsuri la nivel național, fiecare dintre acestea producând rezultate diferite.