În plin scandal, eminamente politic, propusa reformă a sistemului fiscal, menită să acopere “gaura bugetară”, de altfel reală, au apărut o multitudine de observații, pro sau contra. Într-adevăr versiunile care apar în spațiul public, propagate tot de clasa politică, sunt îngrijorătoare. Pe bună dreptate. Una dintre ramurile cele mai afectate ar fi turismul românesc. În acest caz avem o reacție inedită din partea Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), singura organizație patronală reprezentativă la nivel național în sectorul turism, care se delimitează de discuțiile pe documente neoficiale privind reforma fiscală.
Prezentăm integral textul comunicatului FPTR: ”După multe insistențe, cu sprijinul actualei conduceri a Ministerului Finanțelor, am reușit clarificarea, din punct de vedere fiscal, a celor șase tipuri de cazare. Anexăm MO (vezi pag. 9) și extras OUG nr.58/1998.
Cu această ocazie, sperăm că s-au lămurit și unii reprezentanți ai altor patronate că cele șase tipuri de cazare nu reprezintă pachete de servicii turistice; foarte important în cazul în care se va diferenția TVA-ul între cazare și serviciile de alimentație publică.
F.P.T.R. nu a susținut și nu susține propunerea ANAT și a Direcției Generale Turism, însușită de foștii secretari de stat și de unii parlamentari, respectiv:
– acordarea de vouchere de vacanță pentru salariații mediului privat a căror contravaloare să fie suportată din bugetul consolidat al statului;
– nu este de acord cu propunerea unor membri ANAT de micșorare a cotei de TVA pentru pachetele de servicii turistice (marja) motivarea susținută fiind că și cele șase tipuri de cazare reprezintă pachete de servicii turistice.
Considerăm corectă abordarea F.P.T.R. de a nu se implica în niciun fel în discuțiile cu privire la documentele neoficiale care au fost lansate către mediul de afaceri, cu privire la modificările fiscale.
Ieri, în cadrul Comisiei de Dialog Social, punctul 4 Diverse, reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că proiectul de OUG cu privire la modificările fiscale care este dezbătut și amendat, inclusiv în mediul online, nu este cel discutat la guvern. În aceste condiții, la data prezentei nu considerăm necesară o intervenție a F.P.T.R. Dacă este cazul, vom interveni imediat ce se va transmite un proiect oficial de OUG pentru modificări fiscale”
Ce prevede Hotărârea invocată de FPTR
Conform Monitorului Oficial nr .722 din 4 august 2023, se stabilesc clar tipurile de cazare în structuri de primire turistică. Se fac precizări privind aplicarea TVA. Redăm o parte relevantă din Hotărârea invocată: “La punctul 37, după alineatul (13) se introduc două alineate noi, alin. (14) și (15), cu următorul cuprins: „(14) În sensul art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal, prin cazare în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară se înțelege cazarea în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică prevăzute la art. 2 lit.
d) din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 291 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare, prevăzute la art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare. În cazul cazării cu mic dejun, cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu «all inclusive», astfel cum sunt definite la art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare, cota redusă de TVA se aplică asupra prețului total al cazării, care poate include și băuturi alcoolice, precum și băuturi nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99.
Orice persoană care acționează în condițiile prevăzute la pct. 8 alin. (2) sau care intermediază astfel de operațiuni în nume propriu, dar în contul altei persoane, potrivit art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, aplică cota de 9% a taxei, cu excepția situațiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenții de turism, prevăzut la art. 311 din Codul fiscal. (15)
În aplicarea art. 291 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant și de catering se înțeleg serviciile prevăzute la pct. 18. Orice combinație de băuturi alcoolice și nealcoolice, indiferent de concentrația alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice, precum și pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99, servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering, se aplică cota standard de TVA, fără a se considera că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.”
La punctul 38 alineatul (3), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: „c) valoarea-limită de 600.000 lei cuprinde valoarea locuinței, inclusiv valoarea cotelor indivize din părțile comune ale imobilului și a anexelor gospodărești și, după caz, a terenului pe care este construită locuința, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuința respectivă.”
La punctul 38, alineatele (7) și (8) se abrogă.
După punctul 65 se introduce un nou punct, pct. 651, cu următorul cuprins: „651. (1) Justificarea scutirii de taxă prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal pentru serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unități spitalicești din rețeaua publică de stat, pentru care beneficiarul este unitatea spitalicească din rețeaua publică de stat sau, după caz, instituția/autoritatea publică centrală sau locală, care asigură finanțarea acesteia, potrivit legii, se realizează cu documentația în baza căreia sunt prestate aceste servicii, cum ar fi contractele încheiate cu beneficiarul. (2) Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal se aplică direct, prin facturare fără TVA, pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii și echipamente de protecție, materiale și consumabile de uz sanitar, precum și pentru adaptarea, repararea, închirierea și leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unități spitalicești din rețeaua publică de stat, pe baza declarației pe propria răspundere a reprezentantului legal al unității spitalicești din care să rezulte că bunurile respective sunt destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esențiale pentru compensarea și depășirea handicapurilor.”
