Alegerile parlamentare din Polonia – o miză nu doar națională, ci și regională și europeană

Alegătorii polonezi sunt chemați duminică, 15 octombrie, la urne pentru a alege cei 460 de deputați și 100 de senatori câți are parlamentul acestei țări. Este un scrutin prezentat de analiști politici nu doar polonezi drept cel mai important din 1989, data căderii comunismului. Polonezii sunt în fața alegerii între alternanță sau pentru un al treilea mandat consecutiv al partidului actualmente la putere, PiS, ceea ce ar fi un eveniment istoric în viața politică poloneză din 1989 până în prezent. Cu alte cuvinte, ce vor alege polonezii? – revenirea la un parlament pro-european condus de fostul președinte al Consiliului Uniunii Europene Donald Tusk, sau rămân cu regimul iliberal al partidului populist naționalist PiS, aflat la putere începând din 2015.

Ce tendințe sunt

Exceptând mari surprize, PiS ar urma să învingă în acest scrutin, dar fără a obține majoritate absolută. Problema care se pune este deci dacă partidul Lege și justiție (PiS) va putea forma un guvern de coaliție. Singurul partener natural al său este partidul de extremă dreapta Confederația, așa-numiții ultraliberali. Dar, se știe că acest partid este ostil unei coaliții, chiar dacă nu este totalmente exclusă. Deși au o ideologie comună, pozițiile lor diferă în ceea ce privește politica economică și socială. Spre exemplu, ajutoarele acordate familiilor de către guvernul PiS nu sunt agreate de ultraliberalii Confederației.
Coaliția civică avându-l în frunte pe Donald Tusk este situată pe poziția a doua la numărul de sufragii. Important este însă faptul că potențialii săi aliați au șanse să intre în parlament și astfel poate fi creată o coaliție guvernamentală. Duminică seară se va vedea dacă partenerii plauzibili ai partidului lui Tusk – Noua Stângă vor trece pragul de 5% din voturi și coaliția „A treia cale” va atinge cele 8 procente din voturi prognozate în sondajele din campanie.

Un scrutin urmărit îndeaproape în Uniunea Europeană

Tentația eurosceptică și iliberală este – așa cum se vede în ultima vreme – bine ancorată în Europa centrală, constată analiștii de la RFI. Robert Fico în Slovacia, Viktor Orban în Ungaria și Jaroslaw Kaczynski în Polonia sunt partizani fervenți ai unei „Europe a Națiunilor” și oponenți ai unei Europe mai integrate. Practic, în grupul de la Vișegrad nu a mai rămas decât Cehoslovacia, care în luna ianuarie a ales la președinție pe Petr Pavel, opus categoric unei forme iliberale de guvernare a țării. Fără îndoială, comentează analiști politici europeni, euroscepticismul și tendințele naționaliste și iliberale ale conducătorilor mai sus menționați vor influența scrutinul european din 2024. A nu se uita nici faptul că Ungaria urmează să asigure președinția semestrială a Uniunii Europene începând din iulie 2024, urmată de Polonia, din ianuarie 2025.