Efectele se vor extinde și asupra companiilor care nu au obligații directe de raportare, din lanțul valoric al marilor companii.
În data de 27 octombrie 2023, Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) a organizat, în sistem online, Congresul Profesiei de Auditor Financiar. Tema Congresului, ”Raportarea corporativă privind sustenabilitatea – noi provocări și oportunități pentru profesia de auditor financiar” a fost centrată în jurul noii Directive a Uniunii Europene privind raportările de mediu, aspecte sociale și guvernanță (,,Directiva CSRD” – European Corporate Sustainability Reporting Directive) și în cadrul lucrărilor au fost dezbătute provocările și oportunitățile auditorilor financiari în contextul raportărilor corporative privind sustenabilitatea.
,,Una dintre concluziile Congresului a fost aceea că regulile Uniunii Europene privind adăugarea raportărilor obligatorii de sustenabilitate, pe lângă cele financiare, vor avea un impact puternic asupra companiilor înregistrate sau care fac afaceri în Uniunea Europeană și, implicit, în România. Datele țintă de raportare a informațiilor despre mediu, climat social, guvernanță, pe scurt, sustenabilitate, se apropie rapid. Este momentul ca, într-o primă fază, companiile să acorde atenție maximă noilor obligații de raportare și cerinței introduse de Directivă – de asigurare independentă a rapoartelor de sustenabilitate – cea care intră în sarcina noastră, a auditorilor și, prin urmare, companiile trebuie să înțeleagă pe deplin impactul acestor raportări. Ce pot face organismele profesionale, precum CAFR? În primul rând să ofere training și pregătire membrilor, auditorilor, în ceea ce privește standardele europene de raportare de sustenabilitate, care sunt foarte noi. Aceasta este cheia. Standardele sunt foarte complexe. Într-o primă fază sunt 12 standarde, detaliate pe mai mult de 200 de pagini, care includ aproape 90 de obligații de raportare și peste 1.100 de puncte de date. De aceea nu va fi ușor”, a declarat Adrian Popescu, Președinte al Camerei Auditorilor Financiari din România.
Primele 12 standarde europene de raportare de sustenabilitate (ESRS) au fost adoptate formal de către Parlamentul European la sfârșitul lunii octombrie 2023, în urma unui lung proces de consultare și dezbatere. Standardele sunt aplicabile de la 1 ianuarie 2024 pentru primele raportări de sustenabilitate pe care marile companii la nivel european le vor întocmi, obligatoriu, începând cu anul 2025.
,,Nu doar companiile mari vor fi în situația de a furniza informații legate de sustenabilitate, ci multe dintre companiile mici și mijlocii vor fi puse în aceeași situație: să furnizeze astfel de informații. Și aici vor putea interveni profesioniștii din domeniul contabilității și auditului. Camera Auditorilor Financiari din România are o singură soluție: și anume aceea de a își pregăti foarte bine membrii”, a declarat Liliana Ionescu-Feleagă, prim-vicepreședinte al CAFR.
,,Sunt convins că profesia noastră va ajuta companiile să își schimbe modelele de business pentru a putea răspunde scopului și sensului acestei Directive. Inclusiv raportarea corporativă va arăta diferit și va fi influențată de noi. Noi, auditorii, vom avea un rol transformațional, având și capacitatea profesională și abilitățile necesare pentru a face acest lucru, bazându-ne pe etică și calitate”, a declarat Ciprian Mihăilescu, consilier al Președintelui CAFR pe probleme externe și membru al Consiliului de Administrație al Federației Europene a Contabililor și Auditorilor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EFAA).
,,Directiva este o oportunitate. Nu doar pentru profesia noastră”, a declarat Hilde Blomme, director executiv adjunct Accountancy Europe – organizație care reprezintă peste un milion de auditori, contabili și consultanți din 35 de state, respectiv din 50 de organizații profesionale naționale. ,,Trăgând linie, Directiva CSRD nu este despre raportare sau despre asigurarea raportărilor de sustenabilitate, ci este, în esență, despre transformarea economiei într-una sustenabilă și transformarea modelelor de afaceri ale companiilor pentru a ajunge să trăim într-o lume mai bună. Având în vedere aceste lucruri, este un mesaj foarte pozitiv la care putem contribui cu toții”, a mai adăugat Hilde Blomme în cadrul Congresului CAFR.
Deși într-o primă fază Directiva CSRD va extinde obligațiile de raportări de sustenabilitate de la circa 12.000 de companii care realizează în prezent așa-numitele raportări nefinanciare, la aproximativ 50.000 de companii, treptat, aceste raportări vor trebui să includă date din lanțul furnizorilor companiilor cu obligații de raportare. Sunt studii care arată că mai mult de 90% din emisiile de carbon ale companiilor și 50 până la 70% din costurile de operare revin companiilor din lanțul de aprovizionare. ,,Prin urmare este de așteptat ca marile companii cu obligații de raportare, dincolo de conformarea obligatorie și evitarea riscurilor, pe care o vor face, să caute să creeze valoare pe termen lung prin încorporarea principiilor de sustenabilitate și a unor cerințe similare și în lanțul de operațiuni cu furnizorii, care vor face la rândul lor raportări, chiar dacă nu sunt obligate, pentru a își păstra statutul. Pentru asta ne așteptăm și la un ajutor din partea companiilor mari către furnizorii lor, întrucât nu pot exista firme mari fără companiile mici pe care le au ca furnizori.”, a mai spus Președintele CAFR, Adrian Popescu.
Primele companii care vor raporta conform noii Directive CSRD vor publica raportările de sustenabilitate în anul 2025. Gradual, lista raportărilor obligatorii va include IMM-urile listate, cu obligații de raportare din 2027. Companiile globale, înregistrate în afara Uniunii Europene, dar care intră sub sfera de aplicare a Directivei (fac afaceri semnificative în UE), vor emite primele raportări de sustenabilitate în 2029.
Directiva CSRD urmează să fie transpusă în România până la jumătatea anului 2024.
,,Numai în ceea ce privește, spre exemplu, fondurile europene, alocarea de 37% pe zona de energie verde și pe componenta aceasta de durabilitate spune mult. Este un efort comun atât al celor care au această formă de organizare de auditori instituționali, dar și al auditorilor financiari care desfășoară activitățile în mod independent. Aici discutăm de un efort comun pe care îl avem împreună cu Ministerul Finanțelor, încât implementarea Directivei privind durabilitatea să fie un succes pentru țara noastră, România având angajamente în ceea ce privește durabilitatea și tranziția verde”, a transmis Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor, Congresului auditorilor financiari din România.
CAFR reprezintă în prezent peste 4.300 de auditori persoane fizice și peste 1.000 de firme de audit, persoane juridice, ca membri. Profesia de auditor financiar a apărut în România odată cu înființarea organismului profesional în 1999, iar CAFR este în prezent membru în cele mai importante organizații de specialitate la nivel global, precum Federația Internațională a Contabililor (IFAC), Accountancy Europe, Federația Europeană a Contabililor și Auditorilor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EFAA), proiectul Educație Profesională Contabilă Europa (PAEE) și Asociația Internațională pentru Educație Contabilă și Cercetare (IAAER).
