George Lupu (www.b1tv.ro)
Comisia Europeană prognozează o încetinire a creșterii economice în România până la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care limitează veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare stricte și a cererii externe mai scăzute.
Creșterea economică încetinește
Comisia estimază că deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie puse în aplicare în ianuarie 2024. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 50,5% în 2025.
Conform Comisiei, creșterile robuste ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care se preconizează că va rămâne pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental va înregistra, de asemenea, o ușoară accelerare.
Înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare a dus la o încetinire accentuată a creșterii creditului privat, cu un impact negativ asupra investițiilor private. Cu toate acestea, investițiile finanțate de UE în infrastructura publică finanțate oferă un stimulent puternic pentru creștere. Se preconizează că formarea brută de capital fix va avansa cu peste 8% în 2023. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului ar urma să se reducă în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor de schimb, se preconizează că va reduce deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022”, arată Comisia Europeană.
Deficitul public general al României va ajunge la 6,3% din PIB în 2023, la același nivel ca în 2022. Deficitul mai mare decât se preconiza în acest an reflectă cheltuieli publice mai mari decât se preconiza (în special în ceea ce privește personalul și bunurile și serviciile) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe. Se preconizează că investițiile publice ca pondere în PIB vor crește semnificativ, reflectând obiectivele ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE. Costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.
Se preconizează că deficitul va scădea la 5,3% din PIB în 2024, ca urmare a punerii în aplicare a unui pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB.
Cu asa guvernanti dintr-o coalitie ilogica – USL 2.0 (stanga si dreapta la guvernare!)
o sa ajungem ca Argentina care s-a indatorat si nu si-a platit datoriile, si de 30 de ani are inflatie de peste 100% pe an.