Raport BNR: Economia României a încetinit în a doua parte a anului. Creșterea economică reală va fi probabil în jur de 2%

George Lupu (www.b1tv.ro)

Un raport al BNR precizează că economia României a încetinit în partea a doua a acestui an, iar creşterea reală a PIB-ului va fi  în jur de 2%, sub cea prognozată.

Pesimism privind creșterea economică a României

Potrivit raportului „România – Zona Euro MONITOR” nr. 14/2023, coordonat de Daniel Dăianu, și 2023 a fost un an economic tare complicat pentru România. Inflația a mers în jos, în ton cu evoluția în Europa, chiar dacă mai lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului și creșterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2 la sută, sub cea prognozată.

Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe și slăbiciuni instituționale) este deficitul bugetar, care în 2023 a rămas probabil în jur de 6 la sută din PIB – precum în 2022 (când deficitul ESA, metodologie europeană, a fost 6,23 la sută). România este sub incidența procedurii de deficit excesiv și are probabil cel mai mare deficit structural în UE.

Ținta asumată de guvern pentru 2023, de 4,4 la sută din PIB, a fost nerealistă și judecată ca atare de Consiliul Fiscal în opinia privind bugetul public, a cărei construcție a fost cu hibe (venituri supraestimate și cheltuieli subestimate).

Raportul BNR precizează că se impune adoptarea de măsuri fiscal-bugetare care să permită îndreptarea deficitului bugetar către 3 la sută din PIB în câțiva ani.

“Dezbaterea publică privind corectarea deficitului – pe parte de venituri versus pe parte de cheltuieli a evidențiat multă demagogie, detașare de realitate, neînțelegerea unor compromisuri (engl. trade-offs) inevitabile în politica economică. Nu se poate obține reducerea deficitelor fără dureri, fără a distribui efortul de corecție echitabil. Dacă fiecare vrea să fie scutit de participarea la acest efort, cine să suporte povara? Și nici nu este normal ca cei mai neajutorați să fie cei care suportă costul cel mai mare.

Pentru orice analiză serioasă este clar că ajustarea trebuie făcută în principal pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale inclusiv contribuții ultrajoase (circa 27 la sută din PIB, când media în UE este de peste 40 la sută din PIB), cu subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cu evaziune fiscală și evitare a plații taxelor și impozitelor (engl. tax avoidance) aproape instituționalizate, cu un gap la colectarea de TVA de peste 36 la sută față de media din UE de circa 5 la sută, aceasta este alternativa de bun simț, logică”.

Deficitul bugetar anticipat de Consiliul Fiscal pentru 2024, în condițiile în care nu poate considera în evaluare venituri ipotetice (ce ar rezulta din digitalizare și ameliorare a colectării) și se manifestă impactul noii legi a pensiilor, ar depăși semnificativ 6 la sută din PIB.

Raportul BNR mai notează că măsuri suplimentare ar fi necesare din 2025 pentru a duce deficitul bugetar către 3 la sută din PIB în următorii ani. Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechități flagrante în sistemul de asistență socială, pentru a ține cont de îmbătrânirea populației, pentru a ajuta sustenabilitatea acestuia. Dar impactul pe termen imediat și mediu este sever, mărește deficitul mult fiind vorba de cheltuieli permanente. Deși necesară, Legea Pensiilor aduce un risc de ordin fiscal, pentru consolidarea bugetară. Ar fi fost bine ca aplicarea acestei legi să fie eșalonată, pe câțiva ani.