14 aprilie 2024,
Mihai Călugărițoiu
Inițiat de profesorul universitar doctor Ioan St. Lazăr, în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului, proiectul „Râmnicul tradiției-Râmnicul modern și contemporan-Râmnicul în viitor”, al cărui principal obiectiv este: „Cunoașterea și valorizarea cât mai completă a istoriei, actualității și devenirii municipiului Râmnicu-Vâlcea” (p. 7), ce se va desfășura pe o perioadă de 10 ani, a început în anul 2023, marcând, totodată, 635 de ani de la atestarea documentară a orașului Râmnic (pe Olt).
Acțiunile desfășurate în cadrul proiectului, preponderent sesiuni de comunicări, au fost cuprinse în „Analele Râmnicului” – publicație periodică anuală cu caracter științific, cultural spiritual, artistic și turistic, Anul I, Nr. 1, 2023, Râmnicu-Vâlcea, Editura „Antim Ivireanul”.
Proiectul și publicația se bucură de binecuvântarea Arhiepiscopiei Râmnicului și sprijinul financiar al Consiliului Local al Primăriei municipiului Râmnicu-Vâlcea.
Proiectul cuprinde trei secțiuni, delimitate cronologic, iar lucrările s-au desfășurat trimestrial. În ultimul trimestru, s-a urmărit întocmirea și tipărirea anuarului, care cuprinde toate comunicările prezentate, de-a lungul anului.
Înainte de toate, „Moto: „Orașul al Domniei mele,/după cum pohti norodul,/te-am zidit, pe Olt, sub stele/ Io Mircea voievodul!” (George Voica).
Lucrarea debutează prin cuvântul IPS dr. Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, „Mândru de Râmnic!”, în care menționează, printre altele: „Îmbinând tradiția cu noutatea… Râmnicul inspiră încredere și curaj în manifestarea vocației creatoare” (p. 4).
La rândul său, primarul Râmnicului, Mircia Gutău ne îndeamnă: „Cei trăitori în Orașul Domniei Sale (Mircea cel Bătrân-n.n.) suntem obligați ca pe Azi să-l facem mai bun ca Ieri, cu gândul ca Mâine să fie deasupra tuturor” (p. 6).
Secțiunea I, Râmnicul tradiției, se deschide cu un frumos „Poem pentru Râmnic” semnat de George Voica (p. 12).
Respectând cronologia, arheologul Ion Țuțulescu face „Mărturii ale civilizației de tip Coțofeni pe teritoriul municipiului Râmnicu-Vâlcea. Perioada 3500-2600 î. Chr.” (pp. 13-25), iar arhivistul, de data aceasta, Dragoș Teodorescu semnează comunicarea: „Despre Râmnicul din perioada anterioară atestării documentare” (pp. 26-33).
Profesorul Nicolae Daneș aduce lămuriri prin comunicarea: „Râmnicu-Vâlcea – noi ipostaze privind apariția și numele său” (pp. 34-50).
Despre viața spiritual-ortodoxă regăsim în paginile anuarului comunicările prof. univ. dr. Ioan St. Lazăr: «Sfântul Antim Ivireanul – episcop „Râmniceanul”, Partea I: Premisele» (pp. 51-79); „Contribuția tipografiei din Râmnicu-Vâlcea la promovarea cărții în veacul al XVIII-lea”, semnat de prof. univ. I. D. Lăudat (pp. 80-90); „Pătrunderea reformei hrisantice a muzicii în ținutul vâlcean. Reforma hrisantică o necessitate a Bisericii Ortodoxe”, semnat de preotul professor Ion Gavrilă (pp. 91-104).
Secțiunea I se încheie cu „Aspecte referitoare la sistematizarea orașului Râmnic în perioada regulamentară”, înfățișate de arhivistul Bogdan-Dumitru Aleca (pp. 105-122).
Secțiunea II, Râmnicul modern și contemporan, debutează cu „Iubirea de Râmnic (V)”, a regretatului doctor Dragoș Serafim, care consideră că: „Noi, cei din Râmnic, ne putem considera… primordial edenici și pentru că ne-am imaginat și construit mitul legat de existența grădinilor” (p. 124).
Secțiunea continuă cu pertinente comunicări, pe măsura autorilor lor: „Revoluția de la 1848 – cauze, desfășurare și informații privind unii revoluționari pașoptiști vâlceni”, semnată de prof. univ. dr. Dinică Ciobotea (pp.125-132); „Imnul national – un simbol regăsit”, semnată de generalul Grigore Buciu; «Zăvoiul Râmnicului – „Moșia din marginea orașului” și Imnul Național „Deșteaptă-te, române!”», semnată de istoricul Eugen Petrescu (pp. 136-139); „Memento Anton Pann”, semnată de Gheorghe Stanciu și Teodor Cosmin Stanciu (pp. 140-154); „Proschinitarul Ierusalimului – tipărit de către Anton Pann – o realizare editorială ce îmbogățește biografia sa”, semnată de Cristian-Ovidiu Dinică (pp. 155-158); „Vedere de ansamblu asupra societății Râmnicului modern”, semnată de Florin Epure (pp.159-181; „Evoluția socio-economică a Râmnicului în perioada 1880-1914”, semnată de arhivistul Dragoș Teodorescu (pp. 182-188); «Bătălia împotriva holerei din anul 1913 – „repețiție general” a medicilor râmniceni pentru Războiul Reîntregirii Neamului», semnată de prof. Dumitru Garoafă (pp. 189-194); „Râmnicu-Vâlcea – În perioada interbelică (evoluție spațial-demografică și dezvoltare social-economică)”, semnată de prof. Nicolae Daneș (pp.194-204); „Râmnicul de altădată, cu lăutarii săi, în memoria lui Mircea Vrânceanu (I)”, semnată de profesorul Nelu Barbu (pp. 205-208); „Gara CFR din Râmnicu-Vâlcea”, semnată de inginerul Dumitru Bondoc (pp. 209-217); „Râmnicu-Vâlcea – locul unde s-a fabricat apa grea pentru prima dată în România”, semnată de fizicianul dr. Dorel-Mihai Constantinescu (pp. 218-231); «Mira Simian (1920-1978) – „ființa dorului” (45 de ani în nemurire)», semnată de prof. univ dr. Ioan St Lazăr (pp. 232-237); „Orașul Mirei”, semnată de profesorul Gelu Stratulat (pp. 238-240); „Râmnicu-Vâlcea văzut prin lentilele ochelarilor unui fost edil”, semnată primarul/inginer Sorin Zamfirescu (pp. 241-247); „Memento Râmnic 1999; alegerea Sfântului Antim Ivireanul ca ocrotitor spiritual al Râmnicului”, semnată de preotul Ion Ionescu (pp. 248-249) și „Râmnicu-Vâlcea, de la Realitatea statistică, la evoluții posibile”, semnată de Mihai Călugărițoiu (pp. 250-253).
Secțiunea III, Râmnicul în viitor, debutează cu poezia generalului Ilie Gorjan, „Unde să-mi așez Râmnicul” (p. 255). Continuă cu „Râmnicu-Vâlcea și liniile directoare ale dezvoltării sale în perioada 2023-2030”, comunicare semnată de Daniel Ionescu, purtător de cuvânt al primăriei Râmnicu-Vâlcea (pp. 256-258); „Parcuri proiectate”, sinteze realizate de Mihai Călugărițoiu (pp. 259-273); „Râmnicul cultural – între hazard și destin”, semnată de prof. dr. Gheorghe Deaconu (pp. 274-279); „Proiecte culturale pentru Râmnicu-Vâlcea”, semnată de Gheorghe Dican (280-285) și se încheie cu „Propuneri de acțiuni viitoare pentru progresul Râmnicului (rezultate din dezbaterile în cadrul Forumului Cultural), redactor, prof. dr. Ioan St. Lazăr.
Scurta prezentare nu realizează, nici pe departe, o, cât de mică, introducere în lumea informațiilor evenimențiale amintite, în schimb comunicările amintite oferă o perspectivă axiologică asupra trecutului, încredere în prezent și optimism privind spre viitor.
Lectura și părerea mea contează, însă, mai puțin în fața lecturii și opiniile domniilor voastre. Ceea ce pot să vă asigur este că nu veți regreta!
