Studiu Mr.Finance.ro
Costul ridicat al vieții și neîncrederea în sistemul financiar sunt principalele motive pentru care românii evită să aloce sume consistente investițiilor. Din cauza faptului că 86,8% din veniturile totale ale unei gospodării din România sunt alocate cheltuielilor, iar din acestea, cheltuielile de consum reprezintă 62%, iar impozitele, contribuțiile și taxele impuse de stat reprezintă 31,7%, cea mai mare parte a românilor nu dispun de fonduri suficiente pentru a investi. Acestor doi factori li se adaugă însă și nivelul scăzut de educație financiară, România aflându-se, din acest punct de vedere, pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
„Pentru mulți români, satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi mâncarea, locuința sau educația, primează înaintea investițiilor pe termen lung. Situația economică dificilă sau nivelul scăzut al veniturilor pot face dificile economisirea și investițiile. Pe de altă parte, însă, mulți oameni nu sunt conștienți de importanța investițiilor sau nu au suficiente cunoștințe despre instrumentele și strategiile de investiții. Lipsa de informare și înțelegere poate determina reticență în a aloca resurse financiare pentru
investiții (https://mrfinance.ro/investitii/) . Nu în ultimul rând, neîncrederea în instituții financiare poate conduce la evitarea investițiilor și preferința pentru opțiuni mai conservatoare, cum ar fi economisirea în numerar și depozite bancare”, a declarat Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar la Mr.Finance.
Percepția riscului și frica de a pierde bani
Unii români pot fi reticenți în a-și asuma riscuri și pot evita investițiile din teama de a-și pierde economiile. Lipsa de înțelegere a
diversificării portofoliului (https://mrfinance.ro/diversificarea-portofoliului-de-investitii/) și a gestionării riscului poate accentua această teamă.
Totuși, în contradicție cu cheltuielile mari necesare traiului de zi cu zi, românii cheltuiesc în medie de peste zece ori mai mult pe țigări și băuturi alcoolice decât pe educație sau investiții, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. O gospodărie din România cheltuie, în medie, 300 de lei pe lună pentru băuturi alcoolice și tutun, cu o pondere de 7,4% din cheltuielile totale de consum. În același timp, o gospodărie alocă pentru educație doar 22,4 lei pe lună, adică 0,6% din cheltuielile lunare pentru consum, iar când vine vorba despre investiții, această cifră este și mai mică, de doar 21,97 lei pe lună.
Lipsa investițiilor atrage o serie de riscuri
Acest comportament și absența disciplinei de a economisi și investi generează, însă consecințe pe termen mediu și lung. Principalul risc la care se expun cei care evită să aloce bani investițiilor este pierderea oportunităților de creștere. Pe măsură ce timpul trece, banii investiți pot genera venituri suplimentare și pot ajuta la crearea unei baze financiare solide. Dacă oamenii nu investesc, riscă să rămână cu resursele financiare stagnante și vor rata șansa de a-și multiplica economiile.
Un al doilea risc, experimentat mai ales în ultimii doi ani, este inflația, care erodează puterea de cumpărare. Dacă banii sunt lăsați într-un cont bancar fără a fi investiți, este posibil ca rata dobânzii să nu țină pasul cu inflația, ceea ce duce la o diminuare a puterii de cumpărare pe termen lung.
În plus, neasigurarea unor venituri adiacente din investiții contribuie la dificultăți în atingerea unor obiective pe termen lung precum achiziționarea unei locuințe, finanțarea educației copiilor sau pregătirea pentru pensie. Acest lucru face ca o foarte mare parte a locuitorilor din România să fie dependentă exclusiv de veniturile active care provin din muncă, cum ar fi salariul lunar sau alte activități generatoare de venit.
Totodată, neinvestind, cetățenii sunt expuși riscului crescut în fața situațiilor neprevăzute, cum ar fi pierderea locului de muncă, problemele de sănătate sau alte dificultăți financiare.
Studiu de caz
Spre exemplu, investind timp de 20 de ani o sumă lunară de 150 de lei într-un instrument financiar care generează un randament mediu de 8% pe an, un cetățean ar reuși să economisească suma de 36.000 de lei, dar la finalul perioadei, ar avea în cont 82.371 de lei.
„Totul pornește de la stabilirea priorităților. Ce este mai important pentru mine, să cheltuiesc 7% din venitul lunar pentru țigări și alcool sau aleg să investesc acei 7% pe termen lung ca să am o pensie decentă? Investițiile sunt esențiale pentru construirea unui viitor financiar sigur. Neglijarea investițiilor poate avea consecințe negative asupra creșterii patrimoniale, puterii de cumpărare și bifarea obiectivelor financiare pe termen lung”, a adăugat Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar la
Mr.Finance (https://mrfinance.ro) .
1 singur risc de a investi:
– poti avea, de exemplu, un randament al investiilor mai mare decat inflatia timp de 10-20 de ani,
dupa care vine un crah financiar (precum criza generata de boom-ul imobiliar din 2007) si actiunile pot scadea la 10% din valoarea lor.
De exemplu in anii 1929-1933 au fost cazuri de actiuni cu pretul dinainte de criza de 1 dolar si care s-au vandut in timpul crizei, in disperare de cauza, cu cativa centi.
Alt exemplu din Romania:
– fondul de pensii private al bancii ING trimite periodic scrisori catre contribuabili in care anunta valoarea fondului privat acumulat
Ei bine, acum circa 2 ani am primit o astfel de scrisoare din care am observat (comparand cu scrisoarea trimisa cu 1 an inainte) o scadere de circa 30% a fondului meu.
Bineinteles ca presa nu a „sesizat” chestia asta, dar cautand pe net am aflat ca portofoliul de bonuri de stat in care isi tinea banii ING includea si active din Rusia… pe fondul razboiului cu Ucraina.
Hahahahaha, scoateti banii munciti de voi din greu, romanasilor, si donati i baietilor destepti ca ei stiu cum sa i praduiasca😀😀😀. Uitati va ce au facut cu agoniseala comunistilor dupa 5 de ani de sacrificii, FITI CU OCHII PE PILONUL 2 DE PENSII, ACOLO VA FI PRADUIALA URIASA, CAND VOR INCEPE SA IASA MULTI LA PENSIE, VOR FALIMENTA SANDRAMAUA IAR DATORIILE LE VA PRELUA STATUL MAFIOT