Dora Constantinovici (www.b1tv.ro)
Noul prim-ministru francez, Michel Barnier, a continuat negocierile cu potențialii miniștri în timp ce se străduiește să formeze un guvern care să pună capăt blocajului politic al țării, arată The Guardian.
Barnier întâmpină probleme mari cu formarea guvernului
Veteranul politician și fost negociator UE pentru Brexit, numit de președinte, Emmanuel Macron, la începutul acestei luni, a promis să formeze o nouă administrație săptămâna aceasta, după „ascultarea tuturor”.
Cu toate acestea, cu amenințările din partea extremei drepte și a stângii dure de a solicita un vot de cenzură în vreo echipă ministerială care nu reușește să îndeplinească aprobarea acestora, surse apropiate lui Barnier spun că este puțin probabil să rezolve problema până la sfârșitul weekendului viitor.
Vincent Jeanbrun, purtătorul de cuvânt al Partidului Republicanilor de centru-dreapta (LR), pe care îl reprezintă Barnier, a declarat că premierul are „o ecuație complexă de rezolvat” și că nu se aștepta la un anunț mai devreme de atunci.
Barnier a promis că va căuta miniștri din tot spectrul politic, dar candidații de stânga au fost reticenți.
Decizia lui Macron din iunie de a convoca alegeri generale anticipate a lăsat Adunarea Națională cu trei blocuri politice aproximativ egale – stânga, centru și extremă dreapta – dintre care niciunul nu are majoritate absolută.
O coaliție de stânga, Noul Front Popular (NFP), a câștigat cele mai multe locuri, urmată de alianța centristă care include partidul Renașterii lui Macron și LR de centru-dreapta – dar RN a devenit cel mai puternic partid politic unic. Acum este în măsură să facă sau să spargă orice guvern, cu excepția cazului în care NFP și centriștii se aliază pentru a se opune.
Christian Le Bart, politolog la Institutul de Studii Politice din Rennes, a spus că Barnier a fost „blocat”, mai ales că grupul LR a câștigat doar 47 din cele 577 de locuri în adunarea națională.
„Dacă va renumi un număr semnificativ de miniștri [centriști], oamenii se vor plânge pe bună dreptate că executivul nu a auzit mesajul. Și dacă se îndreaptă prea departe spre republicani, toată lumea se va supăra de faptul că o familie politică cu 47 de parlamentari este suprareprezentată în guvern”, a declarat Le Bart pentru ziarul La Dépêche.
Extrema dreaptă a lui Marine Le Pen se bazează pe convocarea unor noi alegeri generale anul viitor
Macron nu poate dizolva parlamentul și nu poate convoca alte alegeri generale până la 12 luni de la ultima dizolvare.
În weekend, Le Pen le-a spus liderilor RN că speră că mandatul lui Barnier ca șef al guvernului va fi „cât mai scurt posibil”. „Ne aflăm într-o situație în care partidul care a obținut cele mai puține voturi este însărcinat cu formarea unui guvern. Nu poate rezista”, a spus ea.
Luni, președintele RN, Jordan Bardella, care a spus că „nimic nu se poate face fără RN”, l-a avertizat pe noul premier să nu continue cu un program macronist. El a amenințat cu o moțiune de cenzură împotriva oricărui nou guvern care l-ar „recicla” pe ministrul de interne al lui Macron, Gérald Darmanin, sau pe ministrul justiției, Éric Dupond-Moretti.
„Dacă Michel Barnier va continua cu programul condus de Emmanuel Macron de șapte ani, care a fost grav învins în urnele electorale europene și legislative… atunci guvernul va cădea”, a spus el la radio RTL. „Dacă domnul Barnier ascultă speranțele exprimate de milioane de francezi, atunci vom vota proiectele de lege de la caz la caz”.
Fabien Roussel, secretarul național al Partidului Comunist Francez, unul dintre cele patru partide de stânga care alcătuiesc NFP, l-a avertizat și pe Barnier că este gata să folosească o moțiune de cenzură și i-a cerut noului premier să abroge legea contestată a pensiilor care a ridicat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.
„El [Barnier] este un veteran de 50 de ani al politicii de dreapta… Moțiunea de cenzură este pe masă. Este gata, lucrăm la asta”, a spus Roussel.
Le Bart consideră că singura posibilitate ca Barnier să scape de cenzură este reticența partidelor de opoziție de a lăsa țara fără guvern.
Un sondaj realizat de Ipsos publicat în weekend a sugerat că 64% dintre francezi credeau că Macron a ignorat rezultatul alegerilor. Printre cei care au votat pentru NFP, această cifră a crescut la 91%. Doar o treime dintre cei chestionați au aprobat alegerea lui Barnier ca prim-ministru.
