Cum au ajuns să se scumpească apartamentele de la un an la altul, fără ca acele majorări să fie justificate de o cerere excesivă în domeniul imobiliar. Prin prisma cumpărătorului de rând, piața nu poate suporta prețurile mari din imobiliare.
Anul 2023 a fost unul critic pentru zona imobiliară. Inflația crescuse spectaculos, dobânzile variabile calculate după IRCC urcaseră “până la cer”, aspecte care au determinat o stagnare și chiar o scădere semnificativă a tranzacțiilor imobiliare. Populația a rămas în expectativă, temându-se de creșterea continuă a dobânzilor și de inflația care creștea galopant. Astfel, tranzacțiile imobiliare s-au diminuat considerabil față de 2022, în special achizițiile de apartamente și case prin credit ipotecar. Cele mai multe tranzacții s-au făcut cu banul jos. În Craiova, ca și în alte orașe, persoanele care au cumpărat în plină criză imobiliară au fost cele care au ales imobiliarele în scop investițional, în ideea că vor vinde mai scump ulterior sau vor închiria și persoanele nevoite să achiziționeze urgent o locuință.
Atunci s-au produs două fenomene. Apartamentele vechi au început să se ieftinească, iar apartamentele noi, să se scumpească și mai mult. Locuințele aflate în construcție au avut prețuri ajustate în sensul creșterii, dezvoltatorii invocând invariabil creșterea prețului la materialele de construcție. Această creștere se temperase în partea a doua a anului și încă era un motiv invocat pentru scumpirea apartamentelor.
Anul 2024 a debutat cu scumpiri în masă
Scumpirile locuințelor porniseră din ultimul trimestru al anului 2023, însă prețurile au crescut și mai mult în prima parte a anului 2024.
Odată cu diminuarea ușoară a inflației și cu temperarea creșterii indicelui IRCC la care se calculează dobânda variabilă la creditele ipotecare, populația a prins curaj și a început să achiziționeze apartamente, chiar dacă acestea urmau un trend de scumpire.
În 2024, conform statisticilor de pe ANCPI, cele mai multe apartamente vândute au fost pe credit, față de anul anterior când cele mai multe au fost vândute cu bani cash. Anul acesta au achiziționat apartamente prin credit ipotecar persoane cu venituri foarte mari și cu stabilitate în ceea ce privește locul de muncă, respectiv judecători, medici etc. Oamenii de rând nu își permit să achiziționeze locuințe atât de scumpe. În aprilie 2024, conform ANCPI, s-au vândut 266 locuințe, dintre care 167 cu credit ipotecar (63% din total), iar 99 cu banul jos (37%).
Nu se vând apartamentele listate la prețuri uriașe
Cererea de locuințe este încă slabă. Apartamente foarte scumpe și casele la care prețurile au urcat vertiginos nu se vând prea ușor. De câteva luni observăm în spațiul public aceleași anunțuri pentru apartamente scoase la vânzare, pentru care proprietarii cer sume exorbitante, între 160.000 și 190.000 de euro (pentru 3 camere) și nu vorbim de apartamente noi. Aceleași apartamente costau între 130.000-140.000 de euro anul trecut. În cazul acestora nu se mai poate invoca “scumpirea materialelor de construcție”.
În Craiova, piața a “explodat” doar la capitolul prețuri
Locuințele s-au scumpit la unison, fără să existe vreo justificare economică serioasă. Apartamentele noi poartă prețuri halucinante pentru puterea de cumpărare a Craiovei. Un anunț de vânzare indică un preț de “209.900 de euro plus TVA”, pentru un apartament cu 3 camere. Anunțul este postat de multă vreme, fără să se fi găsit cumpărător.
Cererea de locuințe este în ușoară creștere față de anul 2023, dar se situează la nivelul anului 2022, conform datelor publicate de ANCPI, unde am comparat vânzările efective pe anii analizați. Deci nu există o cerere exagerat de mare pentru imobile în Craiova, care să justifice majorările considerabile de prețuri din ultima vreme.
Articol susținut de CAR ECONOMIA
Pentru ca atat Banca Centrala Europeana, cat si BNR tiparesc bani de ani de zile, crescand masa monetara si generand inflatie.
Pana acum 3-4 ani tiparirea de Euro era la un nivel scazut si genera o inflatie de circa 2% pe an, de aceea preturile apartamentelor exprimate in euro cresteau in limite mici, coroborat si cu cererea mai mica sau mai mare.
Dupa ce a inceput pandemia si apoi dupa ce a inceput razboiul din Ucraina, Comisia UE s-a lansat in tot felul de cheltuieli „de urgenta” (Ursula a comandat si platit vaccinuri anti-Covid in numar de 10 mai mare decat populatia UE!; „ajutoarele” nerambursabile de zeci de miliarde de euro trimise Ucrainei etc.), iar singura modalitate de sustinere a cheltuielilor neprevazute e tiparirea de EURO (caci nu poti creste contributiile statelor membre peste noapte).
Asadar exista acum o inflatie de 5-10% pe an la EURO si circa 10% la lei, deci preturile nu au decat sa creasca si in lei si in euro (o masina „low cost” Logan III porneste de la 14.000 de euro!)