Conform informațiilor regăsite pe platforma de știri a Comitetului Economic și Social European (CESE), pentru Bulgaria și România, costurile de a nu fi membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen sunt estimate la miliarde de euro. Sectoarele de transport și turism din ambele țări sunt cele mai afectate, iar controalele la frontierele terestre creează bariere uriașe pentru companiile românești și bulgare, restrângându-le competitivitatea și împiedicându-le să profite pe deplin de beneficiile pieței unice.
“Neaderarea deplină la spațiul Schengen costă Bulgaria peste 834 milioane EUR pe an. România pierde 2,32 miliarde de euro în venituri anuale din neparticiparea pe deplin la regimul european fără frontiere, pierderile pentru operatorii săi de transport ridicându-se la încă 90 de milioane anual din cauza întârzierilor la frontierele terestre ale țării.” – informează CESE.
Cifrele au fost prezentate în cadrul conferinței Costul neaderării la Schengen pentru Piața Unică – impact asupra Bulgariei și României, care a avut loc la Sofia, Bulgaria, pe 24 septembrie. Evenimentul a fost organizat în comun de Comitetul Economic și Social European (CESE) și Asociația Industrială Bulgară (BIA).
„Anul trecut am marcat cea de-a 30-a aniversare a pieței interne europene. Cu toate acestea, datele de la organizațiile de afaceri din Europa arată că 60% din toate barierele care au fost stabilite în urmă cu 20 de ani rămân încă”, a afirmat Maryia Mincheva, membru al Grupului Angajatorilor al CESE și vicepreședinte al BIA, care pregătește în prezent CESE o opinie asupra subiectului.
„Afacerile noastre încă nu beneficiază de toate privilegiile pieței unice. Acum plătesc un preț mare, deoarece competitivitatea lor este restrânsă din cauza statutului non-Schengen al țării noastre”, a subliniat doamna Mincheva.
Bulgaria și România se numără printre cele patru din cele 27 de state membre ale UE care nu fac parte din spațiul Schengen. Celelalte două sunt insule – Cipru și Irlanda.
„România și Bulgaria ar trebui să fie membre cu drepturi depline ale Schengen. Problema securității este de importanță primordială și o putem aborda doar prin integrarea deplină Schengen”, a declarat președintele BIA, Dobri Mitev, în deschiderea conferinței.(…)
Participanții la eveniment au enumerat multe probleme cu care atât Bulgaria, cât și România trebuie să se confrunte din cauza controalelor vamale la granițele lor terestre cu alte state membre ale UE.
Controalele la frontierele terestre ale celor două țări provoacă întârzieri și cozi zilnice, timpi de așteptare variind de la 20 la peste 200 de minute și șoferii de camion petrec uneori mai mult de cinci zile încercând să treacă în altă țară. Cozile pentru camioane pot avea o lungime de peste 30 km.
Conform știrii publicate pe site-ul CESE, acest lucru poate duce la deteriorarea mărfurilor și poate duce la pierderi financiare atât pentru exportatori, cât și pentru importatori. În consecință, aceste costuri sunt transferate în cele din urmă către consumatori, contribuind la creșterea prețurilor mărfurilor. De asemenea, afectează negativ șoferii care sunt adesea forțați să petreacă zile în parcări cu condiții sanitare precare.
„Cu 80 până la 85% din cifra de afaceri comercială a Bulgariei cu UE trece prin granițele terestre, întârzierile datorate procesării vamale cauzează costuri semnificative. De exemplu, o întârziere de 24 de ore a unui camion la graniță poate costa între 786 și 2 322 de euro, în funcție de tipul de mărfuri transportate”, a declarat Emil Angelov, director executiv și președinte adjunct al consiliului de administrație al Bulgarian Glavbolgarstroy Holding.
Statutul de non-membri ai spațiului Schengen acumulează costuri de-a lungul lanțului de aprovizionare și reduce competitivitatea
Știrea subliniază și poziția transportatorilor din România: „Așteptarea la frontiera dintre România și Ungaria în 2023 a costat 2,5 miliarde de euro, iar în 2020-2021 a fost de 2,4 miliarde de euro”, a declarat Romeo Medan, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Operatorilor de Transport Rutier din România (UNTRR). „Mii de camioane trec granița. Toți așteaptă la cozi și, având în vedere obiectivele ambițioase ale UE în cadrul Pactului Verde, acest lucru reprezintă un obstacol serios. Dimensiunile sociale sunt și ele uriașe – șoferii așteaptă zile întregi să plece acasă fără mâncare, fără apă. Statutul de non-membri ai spațiului Schengen acumulează costuri de-a lungul lanțului de aprovizionare și reduce competitivitatea.”
Partea bulgară a subliniat numeroasele oportunități economice ratate pentru Bulgaria din cauza statutului non-Schengen, care sunt cele mai vizibile în turism și investițiile străine directe. „Integrarea completă atât a Bulgariei, cât și a României ar duce la o creștere anuală a PIB-ului lor între 0,5% și 1%. Acesta a mai afirmat, de asemenea, că implicațiile sociale nu trebuie subestimate, deoarece bulgarii și românii se pot simți uneori ca cetățeni de clasa a doua ai UE pentru că nu se bucură de aceleași drepturi. Aceste sentimente pot fi de fapt folosite în ceea ce el a numit „armarea rețelelor sociale și războiul de dezinformare”.
