În comunicatul oficial de marți, Comitetul Economic și Social European (CESE) trage un semnal de alarmă și îndeamnă țările Uniunii Europene să consolideze coordonarea fiscală și să finalizeze uniunea financiară europeană.
Astfel, în două noi avize adoptate în sesiunea plenară din octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită reforme-cheie pentru a consolida competitivitatea economiei UE, bazate pe o creștere durabilă și o abordare fiscală echilibrată pentru sprijinirea investițiilor ecologice și digitale. CESE subliniază rolul-cheie al NextGenerationEU, instrumentul UE de redresare din cauza COVID-19 și solicită ca instrumente similare să fie incluse în noul buget pe termen lung al UE.
Analizele arată că Uniunea Europeană a dat dovadă de rezistență puternică la șocurile geopolitice din ultimii doi ani, determinată în primul rând de războiul în curs din Ucraina, care a intensificat volatilitatea de pe piețele energetice. Cu toate acestea, provocările Europei pot fi departe de a fi încheiate pe măsură ce fragmentarea economică globală se adâncește, alimentată de politicile protecționiste.
Într-un aviz intitulat Considerații suplimentare privind politica economică în zona euro în 2024, Comitetul îndeamnă UE să consolideze coordonarea fiscală și să finalizeze uniunea financiară europeană. CESE susține că această etapă ar întări reziliența Europei la șocurile externe și i-ar permite să își exploateze mai bine potențialul financiar și economic.
Consolidarea bazelor uniunii monetare
Potrivit comunicatului oficial, una dintre sarcinile cele mai urgente identificate de CESE este finalizarea uniunii piețelor de capital. Acest proiect este în discuție în țările UE de aproximativ un deceniu și, totuși, investitorii europeni încă migrează către piețele din afara Uniunii, în special în Statele Unite. Banii europeni investiți acolo facilitează finanțarea antreprenorilor americani, în timp ce Uniunea Europeană – după cum a subliniat recent Mario Draghi în raportul său Viitorul competitivității europene – suferă de un decalaj de investiții de 4,7% din PIB-ul UE (în investiții private și publice), care împiedică inovarea și competitivitatea UE față de SUA și China.
O completare importantă a eforturilor necesare pentru crearea unor piețe europene de capital mai profunde și mai puțin fragmentate este finalizarea uniunii bancare prin eliminarea disparităților de reglementare dintre statele membre ale UE și crearea unei scheme comune de garantare a depozitelor. Interesantă în acest sens este precizarea raportorului român, Petru Sorin Dandea: „O Uniune bancară incompletă prezintă riscuri pentru stabilitatea financiară a UE, inclusiv în zona euro” și perpetuează fragmentarea financiară, împiedicând mobilizarea eficientă a resurselor financiare, în special pentru proiecte comune și majore de infrastructură la nivelul UE”.
UE ar trebui să ia în considerare noi instrumente fiscale comune
În comunicatul oficial, CESE subliniază că la mai bine de 20 de ani de la introducerea monedei euro, uniunea monetară se confruntă încă cu diferențe mari de performanță economică între statele sale membre, care nu numai că împovărează oamenii, ci creează și tensiuni politice și reduc eficacitatea politicii monetare comune. Prin urmare, CESE solicită un plan de acțiune pentru a accelera convergența ascendentă între statele membre. O coordonare mai strânsă a politicilor bugetare naționale este esențială, iar politica de coeziune trebuie să rămână în centrul cadrului financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE, după 2027.
Astfel, CESE susține că instrumente precum NextGenerationEU sunt esențiale pentru stabilitatea viitoare și recomandă includerea unor instrumente similare în viitoarele cadre financiare ale UE, precum și o discuție cu privire la posibilitatea unor noi instrumente fiscale comune. Într-un al doilea aviz, intitulat Considerații suplimentare privind Analiza anuală a creșterii durabile în 2024, CESE îndeamnă la o punere în aplicare mai rapidă a Facilității pentru redresare și reziliență (FRR) și recomandă prelungirea termenului limită și îmbunătățirea sprijinului tehnic pentru a se asigura că fondurile sunt absorbite pe deplin și au impact maxim.
La rândul său, Elena-Alexandra Calistru, în calitate de Raportor, a declarat: „Implicarea puternică a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile și a autorităților locale și regionale în implementarea și evaluarea proiectelor RRF, așa cum este susținut de CESE, ar trebui să contribuie la realizarea acestui lucru”. Actualul termen limită pentru plățile RRF este 2026, dar există o îngrijorare tot mai mare în unele state membre ale UE că nu vor putea absorbi toate fondurile în acest interval de timp.
Abordarea problemelor negative ale pieței muncii este esențială pentru restabilirea competitivității UE
CESE solicită implementarea promptă a acordului industrial curat și a Fondului european pentru competitivitate și subliniază necesitatea urgentă de a investi în bunuri publice europene, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea, infrastructura digitală și tehnologiile ecologice. Acesta subliniază că mai mult de 20% din populația de vârstă activă a UE este inactivă, inclusiv 8 milioane de tineri care nu au un loc de muncă, educație sau formare (NEET).
Abordarea acestor probleme negative ale pieței muncii este esențială pentru restabilirea competitivității UE.
În plus, CESE solicită o politică fiscală prudentă și nuanțată, care să echilibreze necesitatea de a promova sustenabilitatea datoriei cu nevoia de a susține investițiile esențiale, în special în tranziția ecologică și digitală, pentru a promova creșterea durabilă pe termen lung, asigurând totodată responsabilitatea fiscală. Acesta este singurul mod de a asigura dezvoltarea durabilă și incluzivă din punct de vedere social a UE și de a construi autonomia strategică a UE pe care o susține CESE.
