Un aviz adoptat în sesiunea plenară din octombrie a subliniat că comunitățile locale, în special cele din apropierea instalațiilor nucleare, și organizațiile naționale ale societății civile ar trebui să aibă un cuvânt de spus și să beneficieze de sprijinul necesar în acest sens. Sarcina prelucrării deșeurilor nucleare nu ar trebui lăsată la latitudinea generațiilor viitoare, iar tehnicile de reciclare ar trebui utilizate ori de câte ori este posibil.
Statele membre ale UE ar trebui să faciliteze o implicare incluzivă și să dea dovadă de deschidere și transparență față de societatea civilă în toate domeniile gestionării deșeurilor radioactive. Acest demers ar trebui să includă atât comunitățile-gazdă actuale, cât și cele potențiale, în special având în vedere faptul că în următorul deceniu și ulterior, vor fi generate cantități tot mai mari de deșeuri radioactive în fiecare an.
Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) adoptă o poziție fermă. Comitetul consideră că fondurile disponibile ar trebui utilizate pentru a consolida capacitatea grupurilor societății civile, în special a comunităților locale din apropierea instalațiilor nucleare, de a participa în mod independent la proiecte și studii de evaluare a participării și transparenței în gestionarea deșeurilor radioactive.
În prezent, în majoritatea statelor membre sunt implicate comisii locale de informare, comitete de siguranță și asociații guvernamentale. Acestea colectează informații cu privire la un proiect, organizează discuții mai ample cu publicul și monitorizează și supraveghează diverse aspecte ale instalațiilor, de exemplu transportul și depozitarea.
CESE recomandă statelor membre să raporteze cu privire la metodele de participare a publicului la procesul decizional privind gestionarea deșeurilor radioactive, precum și cu privire la modul în care se asigură transparența. „Comitetul invită statele membre să ia măsuri pentru a asigura monitorizarea și divulgarea periodică a evoluțiilor de mediu, de sănătate publică și socioeconomice în ceea ce privește gestionarea deșeurilor radioactive”, a declarat raportoarea, Alena Mastantuono.
Dezvoltarea unor soluții comune și reciclarea deșeurilor radioactive
Statele membre ar trebui să își asume responsabilitățile și să nu lase generațiilor viitoare sarcina prelucrării deșeurilor nucleare, indiferent de natura, durata de viață și nivelul de pericol al acestora.
Unele state membre, de exemplu cele cu inventare mici sau mijlocii de combustibil nuclear uzat și de deșeuri radioactive, ar putea fi interesate să dezvolte soluții comune, inclusiv depozite multinaționale de deșeuri radioactive, dar fără a se limita la acestea. În acest context, statele membre sunt încurajate să ia în considerare modalități și mijloace de punere în aplicare a unor potențiale soluții de depozitare prealabilă și de depozitare definitivă.
În plus, având în vedere că o mare parte din combustibilul nuclear uzat poate fi reprelucrat, materialele fisionabile ar trebui reciclate, reducând astfel nevoia de aprovizionare cu uraniu natural pentru funcționarea reactoarelor nucleare. Strategiile privind economia circulară ar permite statelor membre să reducă la minimum cantitatea de deșeuri care trebuie eliminate.
Îmbunătățirea indicatorilor de siguranță
Directiva europeană privind deșeurile radioactive (Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului privind gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive) stabilește standarde minime pentru planificarea și gestionarea deșeurilor radioactive în întreaga UE, marcând un real pas înainte în acest domeniu.
Cu toate acestea, deși toate statele membre au instituit programe naționale, aplicarea directivei este neuniformă. Acest lucru a dus la o lipsă de date comparabile și, în unele state membre, la implicarea foarte limitată a societății civile în gestionarea deșeurilor radioactive.
Prin urmare, statele membre ar trebui să își intensifice utilizarea indicatorilor-cheie de performanță (ICP) atunci când monitorizează și raportează cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a directivei. Indicatorii-cheie de performanță adecvați sunt esențiali pentru raportarea către Comisia Europeană o dată la trei ani, fiind totodată un mecanism util de garantare a transparenței.
„Statele membre ar trebui să se asigure că evaluările costurilor pentru dezafectare și pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive vor ține seama de creșterea costurilor de-a lungul timpului. În același timp, ele ar trebui să se asigure că finanțarea este suficientă pentru a acoperi costurile reale”, a declarat coraportorul, Christophe Quarez.
Hmmm… dar cine este „societatea civila”?
Sunt vestitele ONG-uri, organizatii „non-profit” cu finantare din orice surse, inclusiv din STRAINATATE.
Se intelege ca, precum in cazul institutelor de sondaj, cine finanteaza are un cuvant de spus in activitatea celui finantat.
La institutele de sondaj vedem cifre diferite in functie de cine comanda si plateste un sondaj, uneori cifrele fiind departe de realitate
(vezi sondaje si rezultate alegeri 2020: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_parlamentare_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2020#Sondaje)
La ONG-uri nu stim mai niciodata cine le finanteaza, dar vedem unele care se manifesta in mod foarte curios:
Green Peace intenteaza procese peste procese Romaniei pentru blocarea proiectele din domeniul hidroenergetic, desi hidrocentralele ajuta in cel mai clar mod la scaderea poluarii.
Despre vestitul ONG Amnesty International care vede cazuri de nerespectare a drepturilor omului numai in tari precum Rusia, China, Iran, Belarus si altele de felul acestora… dar nu vede legile impotriva libertatii de expresie din tari precum Romania (unde negarea holocaustului sau opinii in aceeasi directie se pedepsesc cu inchisoarea) si altele din UE (in Franta este interzisa purtarea de haine cu specific musulman in scoli).