Provocări și soluții de aliniere în România, care colectează maximum 0,7 kg textile uzate de persoană anual
De la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a textilelor post-consum va deveni obligatorie la nivelul UE, inclusiv în România, inițiativa impactând direct sectorul colectării separate, sortării, reutilizării și reciclării textilelor, în conformitate cu Strategia UE pentru textile durabile și circulare. Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), legislația centrată pe Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), încă în curs de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene, este o măsură necesară și pentru gestionarea textilelor post-consum din România. Aceasta ar trebui să sprijine financiar activitățile de colectare conformă, respectiv investițiile substanțiale în infrastructura de sortare și reciclare, având în vedere că în prezent românii colectează 0,5 – 0,7 kg de persoană, față de media țărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual.
Datele ARETEX arată că în România se aruncă, anual, circa 160.000 tone de deșeuri textile, iar din totalul deșeurilor textile generate, reciclabil ar fi în jur de 6-10%, în condițiile legislative și de piață existente. Acest procent ar putea să ajungă la 25%, cu o colectare separată bine dezvoltată, dar și o industrie de reutilizare și reciclare cu capacități mari de sortare pe compoziție și calitate, sprijinită de introducerea obligativității Responsabilității Extinse a Producătorului și în domeniul textilelor. Deocamdată, obligativitatea la care trebuie să se conformeze țara noastră este doar aceea de a colecta separat, însă aceasta poate avea un efect nedorit, prin împingerea unor deșeuri textile contaminate sau nerefolosibile către containerele stradale pentru haine reutilizabile.
Pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor utilizate este necesară susținerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanțare a investițiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare și reciclare, dar și în tehnologii de reciclare. În lipsa acestora, ceea ce va fi colectat separat de la 1 ianuarie 2025, va urma același traseu ca și până acum: depozitarea la groapa de gunoi sau incinerare. Conform experților ARETEX, este nevoie de un dialog susținut cu factorii de decizie, autorități locale responsabile de implementare și sectorul privat, alături de un efort comun de educare a populației în vederea unui proces corect de colectare a deșeurilor.
Mai mult, trebuie implementată o infrastructură și un flux dedicat colectării deșeurilor textile astfel încât acestea să poată intra într-o primă fază în fluxul de reutilizare și apoi, când un produs nu mai poate fi folosit, să se aibă în vedere reciclarea acestuia, conform bunelor practici în economie circulară.
Acest lucru înseamnă utilizarea unor containere separate, curate, care să nu permită umezeală sau contaminare. Este recomandat ca cei care vor dona hainele uzate în aceste containere să le spele în prealabil, să le împacheteze în pungi și apoi să le depună în containerele speciale. Apoi, firmele specializate în preluarea acestora de la container să le protejeze de contaminare în timpul manipulării și transportului către centrele de sortare specializate, folosind mașini dedicate, nu aceleași care sunt folosite pentru alte tipuri de deșeuri.
”Orice colectare care distruge valoare din perspectiva reutilizării trebuie regândită, este cea mai importantă premisă în piramida zero-deșeuri. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere dacă prioritatea lui este reutilizarea. România are suficiente centre cu scop sortare pentru reutilizare, însă capacitatea lor trebuie mărită. Problema principală a industriei de reciclare textile este dificultatea de a avea deșeul textil sortat pe compoziție și tip de țesătură și faptul că tehnologiile de reciclare nu sunt suficient dezvoltate sau nu sunt competitive din punct de vedere financiar si vor trebui sustinute. Avem nevoie de investiții în tehnologii de sortare și reciclare avansate, dar și în infrastructura de containere de colectare”, declară Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX.
