Al.Florin Țene
Volumul de poezii”Umbre și lumini ” semnat de poeta Livia Anton este un evantai al trăirilor în mijlocul naturii, precum picturile lui Grigorescu, cu un vitalism esențial și o dezlegare a ochiului interior.Există în aceste poeme o armonie originală, mai ales prin faptul că eul vibrează polifonic în mijlocul naturii:
”MELANCOLIE”
Timpul aşterne peste toate uitarea,
Somnul pluteşte în noapte uşor,
Sclipesc trandafirii sub lună
Şi noaptea,
Greierii cântă încet, pe strune de viori.
Şi-n nestingherul somn,
Luminişul copacii-i trezeşte în zori.
E-atâta linişte şi singurătate,
Oamenii, timpul,lumea
Sunt nespus de departe.”
Orficismul poeziilor, îmi aduce aminte de civilizația elină dezvoltată pe baza naturii, unde descoperim o mitologie animistă, hilozoistă și jucăușede esență naturală:” Dacă fericirea ar fi curcubeul,
Din culorile lui
Aş picura galben ca grâul,
Românie, ridică-te pururi!
Ȋnalţă-te ca o floare,
Regină între flori,
Culorile din petale
Să ne vindece de boli.”(Șotron cu fantezia )
Un astfel de orfism, vehiculat în limitele estetici versului liber, nu putea să facă abstracție de elementele care au notorietate: poeta vede, uneori, existența ca suferință cu imagini metempsihozei:” Ȋn aceste vremuri grele, tulburătoare,
Ȋn dealuri ce ,,buciumul sună cu jale”,
Ce ,,oile-l pasc, stelele scapără-n cale”.
Şi cine-l poate uita pe Păunescu, sau pe Eminescu, oare?
Noi, nu suntem singuri; ei, nu ne-au părăsit niciodată,
Ȋn inima suferinţei, Dumnezeu este cu noi,
Eternitatea-i românească;
,,Tatăl nostru”-i rostit de Gheorghe Zamfir, la nai;
Noi, trebuie să fim solidari!
Ȋn iubire de neam, de valori şi de ţară,
Avem genii mari, cât patria cuprinde,
Ei sunt creaţie, cultură, spiritualitate,
Izvorul nesecat de demnitate,
De-a lungul vremurilor, în lupte, neuitate,
Şi-n iubirea de ţară, pentru libertate!”(Eternitate )
Cartea este, prin poeziile pe care le conține, o civilizație pedagogică, de esența ritmului interior, având drept ultimă consecință înțelepciunea. Acest cod sapiențial, configurat ca un pastel când e vorba de natură,devine substanța unei culturi.
Mulțumesc, d-le președinte Al.Florin Țene ,
Liga Națională a Scriitorilor Români , pentru publicarea cronicii referitoare la volumul meu de poezii,, Umbre și Lumini în revista Curierul Național”. Mă simt onorată! Cu deosebită recunoștință, respect și infinită prețuire !