Pluxee România, partenerul global pentru beneficii extrasalariale și soluții pentru creșterea implicării angajaților, anunță rezultatele primului studiu „Barometrul fericirii la locul de muncă”, o analiză amplă care evaluează cultura organizațională din România, realizată în parteneriat cu compania britanică de tehnologie, The Happiness Index. Eșantionul care a stat la baza acestei cercetări a inclus aproximativ 11.000 de angajați români cu vârste cuprinse între 19 și 60 de ani.
O inițiativă inovatoare pe piața muncii din România, „Barometrul fericirii la locul de muncă” are la bază modelul de evaluare culturală, parte integrantă din platforma The Happiness Index, urmărind patru dimensiuni ale nevoilor umane: rațională, emoțională, instinctivă și reflexivă.
Scorul general pentru sănătatea culturii organizaționale în România este 7.0, însă angajații sunt reticenți în a recomanda altor persoane locul lor de muncă actual: doar 1 din 3 ar face acest lucru. Acest scor este influențat, pe de-o parte, de faptul că angajații consideră că angajatorii nu sunt deschiși să le asculte opiniile și că nu sunt apreciați ca indivizi. În plus, aceștia declară că atmosfera de lucru nu este suficient de inspirațională și că nu beneficiază de oportunități de avansare în carieră. Companiile din România au rezultate mai bune pentru indicatorii ce stau la baza dimensiunilor emoțională și rațională, unde scorurile sunt de 7.4, respectiv, 7.1, decât pentru nevoile instinctive și reflexive, unde rezultatele înregistrate sunt mai mici. Un mediu de lucru care sprijină relațiile interpersonale și care le permite angajaților să fie conștienti de impactul în organizație influențează pozitiv acești indicatori.
„Barometrul fericirii la locul de muncă” este o analiză amplă a factorilor care determină satisfacția și implicarea angajaților români. Dezvoltat alături de compania britanică de tehnologie, The Happiness Index, această inițiativă este o premieră pe piața forței de muncă din România. Ne dorim ca acest studiu să devină un instrument valoros pentru liderii din business și profesioniștii din domeniul resurselor umane care înțeleg că o abordare centrată pe oameni este esențială pentru creșterea și reziliența afacerilor într-un context economic și social din ce în ce mai competitiv. Ca partener pentru peste 35.000 de companii din România și furnizor exclusiv al platformei The Happiness Index pe piața locală, misiunea Pluxee este aceea de a-și ajuta clienții să îmbunătățească fericirea și implicarea angajaților la locul de muncă”, a declarat Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România și Bulgaria.
„Acest studiu a fost lansat într-un moment crucial pentru piața din România, unde schimbările în cultura muncii, presiunile economice și așteptările în continuă evoluție ale angajaților redefinesc locul de muncă. Ca specialist în neuroștiințe, salut integrarea acestei ramuri în metodologia studiului, deoarece oferă perspective mai profunde dincolo de datele auto-raportate, dezvăluind emoții subconștiente, factori declanșatori ai stresului și răspunsuri cognitive care modelează experiențele pe care angajații le au la locul de muncă. Printr-o lentilă obiectivă, această abordare științifică le oferă organizațiilor informații mai profunde, permițându-le să creeze medii de lucru care stimulează implicarea reală, satisfacția și productivitatea pe termen lung”, a declarat Ana Iorga, neurocercetător.
Fericirea la locul de muncă în România
Scorul pentru fericire al angajaților în România este de 7.0. Mulți angajați consideră că eforturile lor nu sunt pe deplin recunoscute de angajatori.
Angajații evaluează relațiile de la locul de muncă cu un scor de 7.6, ceea ce arată că au parte de experiențe pozitive bazate pe colaborare, muncă în echipă și interacțiuni armonioase.
În schimb, libertatea la locul de muncă este evaluată cu scorul de 7.0. Deși angajații au un anumit nivel de autonomie, rezultatul arată că există loc pentru a îmbunătăți atât libertatea personală, cât și flexibilitatea sarcinilor de muncă pentru a da posibilitatea angajaților să ia decizii mai des.
Siguranța este un alt aspect care necesită atenție, cu un scor de 6.8. Acest rezultat reflectă un mediu fizic sigur, dar un nivel mai scăzut de încredere în organizație, subliniind necesitatea de a consolida încrederea pe care angajații o au în lideri. În cele din urmă, recunoașterea de care se bucură angajații înregistrează un scor de doar 6.4, care demonstrează că aceștia își doresc să primească mai multă apreciere și să simtă că sunt ascultați în mod real.
Implicarea angajaților la locul de muncă în România
Scorul implicării angajaților în România este de 7.1. Acesta evidențiază în principal aprecierea manifestată de angajați față de sprijinul primit în gestionarea volumului de muncă.
Printre punctele forte identificate se numără facilitarea, cu un scor de 7.9, ceea ce indică faptul că organizațiile din România sprijină eficient angajații prin resurse adecvate și o gestionare echilibrată a sarcinilor. Totuși, angajații își doresc să beneficieze de o comunicare internă mai bună.
Aspectele care necesită îmbunătățiri se referă la sens și scop în muncă, indicator care a înregistrat un scor de 7.2. Deși angajații se simt aliniați cu misiunea și obiectivele companiei, aceștia spun că nu se simt suficient de inspirați și că le lipsesc provocările profesionale. Factorul claritate a obținut tot un scor de 7.2 și reprezintă o altă oportunitate de creștere pentru companii. Cu cât angajaților le sunt comunicate în mod clar așteptările și obligațiile, cu atât nivelul lor de implicare poate crește. Dezvoltarea personală, cu un scor de 6.5, indică un potențial semnificativ de progres. Companiile pot stimula implicarea angajaților prin îmbunătățirea oportunităților de creștere în carieră, a programelor de învățare, oferindu-le totodată roluri care să-i determine să se autodepășească.
Provocările cu care se confruntă angajații români în funcție de vârstă sau dimensiunea companiei în care lucrează
Studiul „Barometrul fericirii la locul de muncă” a identificat provocările pe care le întâmpină angajații români în funcție de vârstă, regiunea din care fac parte și dimensiunea companiei în care lucrează.
Angajații cu vârste între 19 și 30 de ani au raportat niveluri mai scăzute de fericire și implicare, în comparație cu angajații mai maturi. Mulți dintre ei se simt subapreciați și au dificultăți în a-și găsi sensul în muncă. Acest rezultat arată că angajatorii ar trebui să pună mai mult accent pe sprijinul pe care îl oferă angajaților la început de carieră. Pe de altă parte, angajații de peste 60 de ani sunt cei mai implicați la locul de muncă, obținând scoruri cu peste 10% mai mari la toți indicatorii.
Regiunea este un alt factor care își pune amprenta asupra experienței angajaților. Cei din Bucovina raportează cele mai ridicate niveluri de fericire – 43% dintre angajați și-au evaluat experiențele profesionale cu scoruri maxime. În schimb, angajații din Muntenia manifestă un grad mai scăzut de satisfacție. Aceștia au înregistrat scoruri sub media națională în ceea ce privește aspecte precum claritatea față de rolul profesional, evoluția în carieră și echilibrul între viața profesională și cea personală
Angajații din companiile mici (sub 50 de angajați) se simt mai conectați la strategia și valorile organizației, în timp ce angajații din marile corporații (peste 1.000 de angajați) simt adesea că nu sunt recunoscuți și apreciați, deși beneficiază de mai multe resurse și de oportunități extinse de dezvoltare. Aceste rezultate arată că organizațiile mari ar trebui să aibă o abordare personalizată pentru a crește implicarea angajaților.
Câți angajați ar recomanda compania în care lucrează altor persoane?
Folosind metodologia Net Promoter Score, studiul „Barometrul fericirii la locul de muncă”, a evaluat probabilitatea ca angajații să recomande locul de muncă actual și altora. Doar 32% dintre angajați ar recomanda locul de muncă altor persoane, în timp ce 48% nu ar face acest lucru. Restul de 20% sunt neutri. Rezultatele demonstrează că organizațiile trebuie să-și îmbunătățească cultura organizațională, să-și consolideze strategiile de resurse umane și să creeze politici care susțin cu adevărat starea de bine a angajaților.
