Comisia Europeană a aprobat integrarea Codului voluntar de bune practici privind dezinformarea ca și Cod de conduită în cadrul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Această integrare va face din cod un criteriu de referință pentru stabilirea conformității platformelor online cu Regulamentul privind serviciile digitale. Noul Cod numără în prezent 42 de semnatari, inclusiv platforme online foarte mari și motoare de căutare foarte mari (Google, Meta, Microsoft și TikTok).
Codul va deveni un criteriu de referință în evaluarea conformității platformelor online cu Regulamentul privind serviciile digitale. Respectarea angajamentelor asumate în temeiul codului va face parte, de asemenea, din auditul independent anual, impus acestor platforme.
Codul de conduită privind dezinformarea
Codul este un set solid și larg recunoscut de angajamente care, împreună, oferă măsuri eficiente de atenuare a riscurilor privind dezinformarea pentru asigurarea conformității cu Regulamentul privind serviciile digitale. Valoarea acestor angajamente constă în faptul că sunt rezultatul unui consens între o pluralitate de actori (platforme online, verificatori de fapte, firme de publicitate, organizații ale societății civile etc.), bazat pe cele mai bune practici din industrie. Având în vedere complexitatea și provocările combaterii dezinformării, codul acoperă domenii distincte, dar interconectate. În mod concret, Codul de conduită privind dezinformarea recomandă:
- demonetizarea – reducerea stimulentelor financiare pentru sursele de dezinformare;
- transparența publicității politice – etichetare mai eficientă pentru ca utilizatorii să recunoască publicitatea politică;
- asigurarea integrității serviciilor: reducerea conturilor false, amplificărilor bazate pe boți, deepfake rău-intenționat și a altor comportamente manipulative utilizate pentru a răspândi dezinformarea;
- împuternicirea utilizatorilor, cercetătorilor și comunității de verificare a faptelor – instrumente mai bune pentru identificarea dezinformării, acces mai larg la date, acoperirea verificării faptelor în întreaga UE.
Aceste măsuri combat riscurile de dezinformare, susținând în același timp pe deplin libertatea de exprimare și transparența.
Pentru a veni în sprijinul eforturilor platformelor online de implementare a acestui cod, Comisia Europeană recomandă, printre altele:
- crearea unei structuri de monitorizare dedicate în cadrul Task-force-ului permanent al Codului, format din semnatarii Codului și reprezentanți ai EDMO, ERGA și EEAS. Acesta este coordonat de Comisia Europeană și are rolul de a monitoriza implementarea angajamentelor asumate, de a discuta îmbunătățiri și de a răspunde provocărilor emergente în domeniul combaterii dezinformării.
- finalizarea rapidă a Sistemului de Răspuns Rapid și implementarea sa eficientă pentru a acoperi toate alegerile naționale și situațiile de criză;
- furnizarea tuturor datelor necesare pentru a acoperi lacunele din raportare și pentru a permite dezvoltarea și măsurarea eficientă a indicatorilor structurali destinați să măsoare eficacitatea și succesul codului – inclusiv a celor noi.
Cadrul legal pentru platformele online în privința proceselor electorale
ANCOM reiterează importanța altor două documente care trebuie să ghideze platformele online în privința proceselor electorale și care trebuie să devină reper pentru participanții ce dețin roluri diferite în context electoral, inclusiv pentru actorii politici:
- Orientările Comisiei Europene către furnizorii de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari privind atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale;
- Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online+.
Este important de subliniat rolul primordial al Comisiei Europene în supravegherea marilor platforme online, îndeosebi în ceea ce privește aplicarea art. 34 și art. 35 din Regulamentul privind serviciile digitale. Cele două articole obligă VLOP și VLOSE să identifice, să analizeze și să implementeze măsuri de atenuare a riscurilor sistemice asociate serviciilor lor, inclusiv cele legate de dezinformare, siguranța publică și impactul asupra drepturilor fundamentale.
ANCOM are un dialog activ cu autoritățile române relevante, prin întâlniri bilaterale, pentru a le oferi sprijin în aplicarea corectă a procedurilor privind emiterea ordinelor de a acționa împotriva conținutului ilegal sau de furnizare a unor informații specifice. De asemenea, ANCOM organizează periodic întâlniri cu diverși actori relevanți (precum organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai marilor platforme etc.) pentru a stabili un cadru de lucru care să asigure aplicarea eficientă a prevederilor Regulamentului privind serviciile digitale.
Așa cum prevede Regulamentul privind serviciile digitale la articolul 45, Comisia Europeană și Comitetul European pentru servicii digitale încurajează și facilitează elaborarea de coduri de conduită voluntare la nivelul Uniunii care să contribuie la aplicarea corespunzătoare a Regulamentului privind serviciile digitale, ținând seama mai ales de provocările specifice legate de abordarea diferitelor tipuri de conținut ilegal și a riscurilor sistemice. Codul de conduită privind dezinformarea va intra în vigoare la 1 iulie 2025 și a pornit de la varianta realizată în anul 2018 și revizuită în 2022.
