Fermierii europeni se confruntă cu crize tot mai mari, de la vreme extremă la instabilitatea pieței și concurența neloială. Comitetul Economic și Social European (CESE) a emis un avertisment dur: politicile UE existente nu reușesc să protejeze fermierii și sunt necesare reforme urgente pentru a le asigura veniturile, pentru a le consolida puterea de negociere și pentru a asigura un viitor durabil pentru agricultura europeană.
CESE, într-un aviz solicitat de președinția poloneză și adoptat în recenta sa ședință plenară, solicită un sistem agricol rezistent și bazat pe cunoaștere, care să mențină fermierii în centrul său. Politica agricolă comună (PAC), așa cum este ea, nu este echipată pentru a face față provocărilor tot mai mari din sector. Comitetul sugerează diverse instrumente financiare pentru sprijinirea fermierilor, inclusiv scheme publice de asigurări pentru dezastre naturale, ajutoare anticiclice și plăți directe direcționate. Mesajul este clar: deciziile care afectează fermierii ar trebui luate cu implicarea lor.
O recomandare majoră este crearea de fonduri mutuale, un sistem deja în vigoare în unele state membre ale UE, care ar putea oferi o plasă de siguranță suplimentară în timpul recesiunilor economice. Aceste fonduri, finanțate colectiv de fermieri, operatorii din industrie, guvernele regionale și UE, ar completa sprijinul PAC și ar asigura o mai mare rezistență financiară.
Piroska Kállay, unul dintre cei trei raportori ai raportului, a reflectat asupra eforturilor în curs de a sprijini fermierii europeni, spunând: „Lucrăm la această problemă de mulți ani și suntem mulțumiți că a fost o prioritate în timpul președințiilor anterioare ale UE ale Ungariei și Belgiei, precum și a celei actuale deținute de Polonia. Președinția franceză și pe parcursul primului semestru al anului 2022 a menținut-o pe ordinea de zi. Sperăm că viitoarele președinții vor continua să acorde prioritate acestei probleme importante.”
Reformarea PAC: prețuri corecte și putere de piață mai puternică
Având în vedere că PAC urmează să fie revizuită după 2027, CESE subliniază că bugetul trebuie restabilit la cel puțin 0,5% din PIB-ul UE pentru a face față provocărilor viitoare. În mod crucial, comitetul face eforturi pentru reglementări comerciale mai stricte pentru a asigura standarde echivalente în toate acordurile comerciale internaționale. Acest lucru ar proteja fermierii din UE de a fi subcotați de importuri mai ieftine care nu îndeplinesc aceleași cerințe de mediu și de muncă.
O altă preocupare-cheie este vânzarea sub cost, o practică care îi pune pe fermieri sub o presiune financiară extremă. CESE îndeamnă factorii de decizie din UE să ia în considerare cu seriozitate interzicerea achizițiilor sub costuri, pentru a preveni marii comercianți cu amănuntul să-și blocheze fermierii. Legile Spaniei privind lanțul alimentar oferă un model pentru cum ar putea funcționa acest lucru în UE.
Pentru a îmbunătăți transparența și a întări puterea de negociere a fermierilor, comitetul propune înființarea unui centru digital al UE pentru a monitoriza prețurile pieței, costurile de producție și marjele de profit de-a lungul lanțului alimentar. De asemenea, pledează pentru noi politici care să permită fermierilor să negocieze prețurile în mod colectiv și solicită un sprijin financiar sporit pentru cooperative și organizațiile de producători.
De altfel, Arnold Puech d’Alissac, raportorul avizului, a subliniat importanța unității și a forței economice, afirmând: „Trebuie să fim mai independenți. Avem nevoie de mai multe venituri și trebuie să fim mai competitivi. În zilele noastre, este vital să acționăm împreună ca 27 de țări.”
O tranziție verde și corectă
Deși obiectivele climatice sunt necesare, CESE avertizează că nu se poate aștepta ca fermierii să suporte singuri costurile. Solicită un fond dedicat de durabilitate care să ajute producătorii primari să treacă la practici mai ecologice, fără ruine financiare. Aceasta ar trebui finanțată fie prin PAC, fie prin alte bugete ale UE.
Raportul subliniază, de asemenea, riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în cazul în care reglementările stricte ale UE în materie de climă obligă producătorii interni să reducă emisiile, în timp ce concurenții din țări terțe nu se confruntă cu astfel de restricții. Pentru a preveni acest lucru, UE trebuie să sprijine producția alimentară eficientă din punct de vedere al carbonului și să se asigure că acordurile comerciale nu creează avantaje inechitabile pentru producătorii din afara UE.
La rândul său, Joe Healy, raportorul avizului, vorbind despre semnificația agriculturii, a declarat: „Agricultura este o profesie nobilă cu două obiective-cheie: producerea de alimente sigure de calitate superioară pentru a hrăni oamenii și menținerea și îmbunătățirea mediului. Tot ceea ce cerem în schimb este o zi de plată cinstită pentru o zi de muncă cinstită și respect și un preț corect pentru mâncarea pe care o oferim.”
Viitorul agriculturii europene
CESE subliniază că zonele rurale vibrante sunt esențiale pentru reziliența agricolă a Europei. Investițiile în cercetarea agricolă, dezvoltarea rurală și accesul la finanțare trebuie sporite pentru a ajuta fermierii să se modernizeze, să inoveze și să rămână competitivi. În același timp, sarcina birocratică asupra fermierilor trebuie redusă, cu reguli mai simple privind subvențiile PAC și mai puține obstacole administrative.
Președinția poloneză, cea care a solicitat raportul, și-a semnalat intenția de a face eforturi pentru instrumente mai puternice de gestionare a crizelor și o politică agricolă mai echitabilă. În condițiile în care fermierii din UE se confruntă cu o incertitudine tot mai mare, întrebarea este acum cât de repede vor acționa liderii UE înainte ca mai multe ferme să fie pierdute.
