Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Lirica feminină românească
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Lirica feminină românească

Dan Mihai Bârliba
Autor
Dan Mihai Bârliba
Publicat 5 martie 2025
Distribuie
Carmen Sylva Foto : Unidentified photographer - Fürstlich Wiedisches Archiv, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=17078128

Cuvântul “lirică” – “lyrique” în limba franceză – este de genul feminin, desemnând sentimente intime exprimate îndeosebi prin intermediul “poeziei” – un alt cuvânt aparţinând aceluiaşi gen gramatical în cele două limbi-surori. Trebuie, însă, recunoscut că în Antichitate şi Evul Mediu nu au existat creaţii feminine în versuri, spre deosebire de operele unei pleiade de vestiţi poeţi. Corecţia salutară a venit abia în timpurile moderne care parcă şi-ar fi adus aminte, după scurgerea multor veacuri, de frumoasa Muză a muzicii si poeziei lirice, Euterpe.

În cele ce urmează am elaborat o scurtă prezentare a unor lucrări poetice feminine în coordonate româneşti în perspectiva apropiatei “Zile Internaţionale a Femeii”/8 Martie:

*Carmen Sylva (1843-1916), Luptă (traducere de George Coşbuc): “Dacă sunt poet şi eu,/E c-am biruit în luptă/Cu oştiri întregi de demoni,/Cu puteri, vai, şi ale lumii/Şi ale sufletului meu./Ale focului văpăi/Arseră ale mele gene/Şi de sânge eu sunt cruntă/Şi albă şi de spuma mării/Şi strivită de oamenii răi./Moartea-n crâncenul război,/Vai, îmi fuse-aşa aproape./Iar în ochii mei ce arde/Şi ce fulger aşa jalnic:/Asta n-o înţelegeţi voi!”.

*Elena Farago (1878-1954), Cântec: “Cine-ar fi văzut frumosul/cerului senin de vară,/Dacă n-ar fi fost seninul/Din privirea de fecioară?/Cine-ar fi cântat slăvire/Îngerilor preacuraţi,/Dacă n-ar fi neprihana/Din obraji nevinovaţi?/Şi fără trandafiriul/Obrăjorilor frumoşi/Cine-ar fi ştiut vreodată/Trandafirii de sunt roşi?”.

*Elena Văcărescu (1868-1947), Patriei mele: “Iar dacă îţi devin străină/Şi cântecu-mi de început/Grăirea n-a ales, divină,/A plaiului ce m-a născut,/Seninul dulce grai în care/Lin, ruga, buzele-mi şoptesc,/O, patrie, putea-vei oare/Să-mi ierţi păcatul meu firesc?/Lua-vei viersul meu în seamă,/Grea munca-mi binecuvântând,/Cum îşi blagosloveşte-o mamă/Copiii mâine-n luptă stând.”.

*Iulia Haşdeu (1869-1888), Magdalena: “Când jalea vântului tomnatic/Prin desfrunziţii arbori trece,/Tu te gândeşti la baluri, doamnă,/Eu mă gândesc la soba rece./Când primii fluturi de zăpadă/Plutesc în zarea albicioasă,/Tu te gândeşti la rochii scumpe,/Eu mă gândesc că-s zdrenţuroasă./Şi când în nopţile de iarnă/Cânţi la clavirul tău, visând,/Tu te gândeşti că eşti iubită,/Eu mă gândesc c-o să mă vând.”.

Iulia Hașdeu Foto: By Unknown, 1886 – http://www.muzeulhasdeu.ro/imagini/img051.jpg, Public Domain, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=37181385

Expoziție Michaela Nica Crăciun – In memoriam
17 mai 2026

*Magda Isanos (1916-1944), Capricii: “S-apleacă primăvara pe fereşti,/Cu părul tot numai zulufi de soare,/Aşa cum stai în umbră şi zâmbeşti,/O fi crezut că gura ta-i o floare./Simţi răsuflarea ei cu iz de ploi/Şi iarba crudă scânteind sub coasă?/Să nu te mişti. Poate că intră-n casă./Vom prinde-o, să rămână printre noi./Ba nu, că – cine ştie – eşti în stare/Mai mult decât pe mine s-o iubeşti;/Şi-apoi îmi face rău atâta soare./Fii bun şi lasă storul la fereşti.”.

*Matilda Kugler-Poni (1851-1931), Numai o clipă: “Când ai pierdut în astă lume/Orice speranţă, orice dor,/Când ştii ce grabnic trece iarăşi/Tot ce-ai avea în viitor,/Atunci, nu ceri eternitatea/De la o floare ce-a-nflorit./De ea te bucuri cât trăieşte/Şi n-o mai plângi, de-a veştejit./Nu ceri credinţă neschimbată,/Nu ceri amor pân’ la mormânt,/Căci ştii că Raiul se coboară/Numai o clipă pe pământ.”.

*Veronica Micle (1850-1889), Şi dacă-un dor: “Şi dacă-un dor mai simt în piept/Când se iveşte luna,/E ca să nu te mai aştept/Şi azi ca’ntotdeauna./Şi mângâieri de mai pot fi/ Unei vieţi de jale/Ar fi de-a nu te întâlni/Nicicând în a mea cale./Iar fericită de eram/Să fiu în astă lume,/Pe tine nu te cunoşteam/Nici îţi ştiam de nume.”.

Veronica Micle Foto: cjcbn.ro

Ford – o celebră “familie pe roţi”
18 martie 2026

*Agatha Bacovia (1895-1981), Dorinţa: “Aş vrea tăcere multă, necurmată,/Sub un noian de flori să mă ascund;/În farmecul miresmelor de moarte/S-ascund tot ce dorit-am mai profund./Aş vrea un val enorm de nepăsare/Să mă înalţe peste-al vieţii gol./Cu înspumări de vis şi alinare/Să mă îngrop în el ca-ntr-un linţol./Apoi uitare multă, nesfârşită./Statuie împietrită să rămân/Ca o vestală tristă a durerii,/Sub sfărâmarea unui cult păgân.”.

- Publicitate -

*Ana Blandiana (n. 1942), O furnică poetă: “În timp ce scriu/Pe tocul meu/Se urcă o furnică./Ştie şi ştiu/Că n-are de ce/Să-i fie frică./Nici s-o alung,/Nici s-o omor/Nu-mi stă în fire./O singură nenorocire:/Fără s-o observ, din greşeală./S-o moi cu peniţa în cerneală/Şi să devină singura furnică albastră/De pe planeta noastră./Ba, dacă bea din cerneală un pic,/Nu se mai poate face nimic:/Devine singura furnică poetă/De pe planetă./Şi atunci, trebuie să fac cerere/Şi reclamaţie/Să fie primită (de greiere!)/În uniunea de creaţie.”.

*Constanţa Buzea (1941-2012), Un căţel dalmaţian: “- Spune, te rugăm frumos/Tu eşti trist sau somnoros?/- Nu vă mai miraţi de mine/Că sunt câine cu buline./Mă gândesc, de-acum un an,/De ce sunt dalmaţian?”.

*Maria Banuş (1914-1999), Nimic n-am spus: “Nimic n-am spus. Şi-atâta gingăşie/Şi-atâta frumuseţe să se piardă?/Cât nu-i târziu, cât viaţa-o să mă ardă,/Despre iubire poate tot voi scrie./Nu căţeluşe hămăind în zgardă,/Iubirea noastră fu, nici n-o să fie,/Ci pajura măiastră ce învie/Mereu, ca lăstărişul de sub bardă./Ştii tot. Tot ce-i al meu, e-al tău, iubite,/Ştii viaţa mea, ştiu gândurile tale,/Cu zbor înalt, prin vreme dobândite./O, meargă anii, meargă ei devale./Când toate păreau spuse şi trăite,/O melodie nouă-şi taie cale.”.

*Nina Cassian (1924-2014), Vântul şi steaua: “Da, sunt gata să fiu/vântul viclean, străveziu,/prevestind naufragii/şi apoi pe fantasticul cer/tot eu să fiu steaua de ger/pe care-o văzuseră magii./Da, sunt gata să sparg/corabia ta, catarg cu catarg/şi-apoi să aprind un luceafăr/care, pe ape blajine,/să te aducă spre mine/cu-ncredere, teafăr.”.

*Nora Iuga (n. 1931), Sunt oameni: “Sunt oameni de iarbă/care se iubesc în parcuri/şi paznicii trec să-i vadă./Sunt oameni de fier/care-şi spală trupul în flăcări/şi atingerea lor topeşte gratiile./Sunt oameni de pământ/care-şi lasă hainele în şifonier,/când se întâlnesc cu copacii,/pentru că hainele îi fac să se bâlbâie./Toţi pleacă la fel/ca pentru o plimbare în grădină,/lăsând în urma lor uşa larg deschisă.”.

*Veronica Porumbacu (1921-1977), Ah, stelele: “Toate îşi lasă umbra în lume:/o frunză, iubitul, un flutur, un nume/şi toate gustă lumina pământului,/până şi urmele vântului./Numai stelele, stelele n-au caldarâm,/nu lasă umbra pe niciun tărâm./Ah stelele, stelele!”.

Academia Romana
Semnal de alarmă de la Academie
16 decembrie 2019

*Alice Călugăru (1886-1933), Torsul: “Din odaie vin la vatră toţi motanii să s-adune/Şi-mpreună torc-un cântec parcă din ascunse strune,/Torc cu ochii-nchişi de lene lângă focul roş şi torsul/Lor se-ngână lung cu torsul fusului şi cu întorsul/Fir albastru depănat de rişchitorul cel din tindă./Vin la vatră toţi motanii somnoroşi să se întindă/Şi în murmurul de torsuri şi de fire-nvârtitoare,/Pe când valuri de zăpadă către geamuri cad uşoare,/Eu cu capul lângă mâţa sură care mie-mi toarce.”.

*Eta Boieriu (1923-1984), La oglindă: “Pe umeri pletele-mi curg râu,/şuviţele Gorgonei împletite/cu şerpi, a mele răsucind verzui,/la tâmple şi pe gâtul ca de sticlă/cuvinte-şerpi, inele gâtuind/lucios tulburătoarele podoabe/ce mă răsfrâng şi cele ce pălesc/răsfrântele în sinea mea de pâclă/din creştet lung şuvoi gâlgâietor,/şuviţele Gorgonei mătăsoase/şi ochiul fără noimă împietrind/zulufi, inele, bucle veninoase.”.

*Otilia Cazimir (1894-1967), Toamna: “Trece vântul prin copacii goi/Şi zvârle cu castane-n noi./Dar în liniştea din umbra lui,/Nu-i răspunde glasul nimănui./Doar o frunză-a mai foşnit, departe,/Ca o filă-ntoarsă dintr-o carte.”.

*Ileana Mălăncioiu (n. 1940), Legendă: “Stau într-un zid ca Ana lui Manole,/Numai că eu nu sunt Ana, iar cel care m-a zidit/N-a visat nimic niciodată./El m-a închis într-un zid gata făcut,/În propriul său zid de apărare,/Ca să nu fiu nici înauntrul hotarelor lui,/Nici în afară./El visează abia acum la sfârşit/Şi umblă să mă scoată din piatră seacă,/Dar nu mai ştie unde m-a zidit.”.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior credit-pentru-agricultura Cum eficientizezi operațiunile din fermă ca să duci businessul la nivelul următor – 5 investiții smart
Articolul următor macheta-anunt-presa-finalizare-proiect-iag-pnrr-v2 „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Hidroelectrica semnează contractul pentru construirea Centralei Electrice Fotovoltaice Tudor Vladimirescu
Energie
Bucharest Design Festival 2026
Bucharest Design Festival 2026. Peste 100 de artişti, designeri şi arhitecți expun timp de o lună
Cultură și Educație
PALMED susține reforma finanțării spitalicești, dar solicită transparență decizională, consultare reală și criterii echitabile pentru toți furnizorii de servicii medicale
Sănătate

RSS Știri Financiare

  • Majoritatea europenilor spun că ar cumpăra o mașină „Made in China”
  • McDonald’s caută 500 de angajați în România. Ce salarii oferă?
  • AFI achiziționează șase parcuri de retail din Baia Mare, Bârlad, Ploiești, Roman, Sfântu Gheorghe și Zalău
  • Începând cu 1 iunie, supermarketul online Sezamo livrează și la Ploiești
Cultură și Educație

Un cadou de Anul Nou… din Australia

8 minute
Cultură și Educație

Un roman fantastic: ”Cuibul bufniței” de Tudor Runcanu

6 minute
scoala
Cultură și Educație

Planurile din toiul verii pentru școala de la toamnă

7 minute
Cultură și Educație

Poezii pentru sufletul meu – Al Florin Țene -Întoarcerea simfoniei

2 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?