Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) continuă să monitorizeze datele aferente gestionării populației de câini fără stăpân din România. În ultimii cinci ani, eforturile coordonate între autorități naționale, administrații locale, ONG-uri și voluntari au condus la creșterea adopțiilor, îmbunătățirea condițiilor din adăposturi și reducerea populațiilor de câini fără stăpân în mai multe județe. Dar, o schimbare semnificativă și mult mai vizibilă, în direcția unor practici umane, structurate și colaborative în abordarea acestei probleme este un proiect de lungă durată.
Deși se pot vedea progrese, ANSVSA reamintește că nicio strategie națională nu poate reuși fără implicarea susținută a autorităților locale, ONG și cetățeni, implicit a societății civile prin toate părțile interesate.
Evoluția statistică a gestionării populației de câini fără stăpân
Conform celor mai recente statistici naționale privind adăposturile pentru câini aferente anului 2024:
– Peste 100.000 de câini au intrat în adăposturi în 2024, ceea ce reflectă eforturile continue de a oferi adăpost pentru animalele aflate în situații vulnerabile.
– Peste 65.000 de câini au fost adoptați, înregistrându-se o creștere semnificativă față de cei peste 48.500 din 2021, ceea ce indică o creștere a gradului de conștientizare și implicare socială.
– Județe precum Ilfov, Constanța, București și Bihor au devenit exemple de bună practică în ceea ce privește adoptarea unor măsuri eficiente pentru gestionarea responsabilă a adăposturilor și promovarea adopției, iar tot mai multe județe îmbunătățesc transparența și susținerea pentru adăposturile publice și private.
– Se pune mai des accentul pe creșterea vizibilității campaniilor de sterilizare și o mai bună conștientizare a publicului cu privire la bunăstarea animalelor.
Implicarea și conștientizarea comunităților: adevărata forță care stă la baza schimbării
Sustenabilitatea acestor programe și înregistrarea de progrese depinde de implicarea activ și continuă a societății civile, iar printre practicile responsabile se numără:
– optarea pentru adopție sau familie temporarã pentru animalele fãrã stăpân, reducând astfel presiunea asupra adăposturilor.
– susținerea adăposturilor locale prin inițiative de voluntariat menite să îmbunătățească condițiile de trai ale animalelor.
– promovarea educației privind îngrijirea responsabilă a animalelor, contribuind la diminuarea abandonului și a fenomenului de suprapopulare canină.
– sesizarea autorităților în cazul identificării unor situații de abuz sau neglijență față de animale.
Perspective și provocări pentru viitor
Deși rezultatele obținute pânã în prezent indicã îmbunãtãțiri, în lipsa unei implicãri constante și a unor mãsuri suplimentare, aceste progrese nu sunt ireversibile. Suprapopularea adãposturilor și resursele limitate rãmân provocãri majore care necesitã soluții durabile și un angajament constant la nivel național. Aceasta nu este o problemă pe care statul o poate rezolva singur, iar societatea civilă trebuie să rămână implicată. Comunitățile locale, cetățenii și ONG-urile joacă un rol vital în asigurarea faptului că animalele sunt tratate uman și că adăposturile rămân spații de îngrijire, nu un ultim resort pentru îndepărtarea câinilor de pe domeniul public.
O problemã de siguranță publică, demnitate și compasiune
Aceasta nu este doar o problemă legată de animale, ci este în același timp, despre siguranță publică, demnitate și compasiune. Succesul pe termen lung în gestionarea populațiilor de animale fără stăpân depinde de implicarea continuă, compasiunea și vigilența tuturor sectoarelor ale societății.
