Comunicat ORSE
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a analizat sărăcia energetică dintr-o perspectivă nouă, în funcție de regiunile țării, evidențiind diferențe semnificative. Analiza, cuprinsă în Raportul Anual pe 2024, arată că gospodăriile din diverse regiuni ale țării se confruntă cu provocări distincte în accesul și accesibilitatea energiei. Regiunea Nord-Est a României înregistrează cea mai ridicată incidență a sărăciei energetice extreme, manifestată prin subconsum de energie – cel mai probabil cauzat de un nivel ridicat de subdezvoltare și de venituri sub media națională. Conform raportului ORSE, 30,8% dintre gospodăriile din această regiune nu își permit acoperirea nevoilor de consum, din constrângeri financiare, față de media națională de 20%. Regiunea București-Ilfov este cea mai puțin expusă acestui fenomen.
ORSE actualizează anual nivelul sărăciei energetice din România, utilizând indicatori convenționali calculați în baza ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF). Raportul Anual pe 2024 publicat de ORSE cuprinde o nouă evaluare a sărăciei energetice la nivel național, pe baza celor mai recente date disponibile (ABF 2023).
Datele analizate de experții ORSE arată că sărăcia energetică în România rămâne o problemă majoră, afectând un segment semnificativ al populației, în ciuda unei ușoare scăderi a numărului gospodăriilor care alocă peste 10% din bugetul lunar pentru energie (de la 37,3% în 2021 la 34% în 2023). Totodată, se observă că presiunea facturilor la energie începe să afecteze tot mai mult și gospodăriile din clasa de mijloc și chiar din categoriile cu venituri mai ridicate.
„Fenomenul este larg răspândit și în continuă creștere. Pandemia de COVID-19 și criza energetică cauzată de războiul de agresiune din Ucraina au făcut ca unele categorii să fie mult mai tare afectate de aceste manifestări, în special de formele extreme de sărăcie energetică. Gospodăriile din întregul spectru de venituri sunt afectate, dar cele din zonele rurale cu venituri mai mici sunt mult mai expuse”, a declarat Anca Sinea, cofondator și coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Indicatorul LIHC, care reflectă căderea sub pragul sărăciei după plata facturilor, se menține la circa 10%. „Acest indicator arată oamenii săraci, care, după ce își plătesc facturile la energie, nu mai rămân cu bani în buzunar pentru alte nevoi, precum îmbrăcăminte, medicamente și alte necesități, uneori de bază”, a explicat Anca Sinea, coordonator ORSE. Potrivit experților ORSE, în 2023 numărul acestor cazuri a crescut în special în rândul celor mai sărace gospodării din România (decilele de venit 1 și 2), care sunt cele mai afectate.
Aproximativ 20% dintre gospodării manifestă subconsum energetic (consum sub jumătatea medianei – indicator M/2), semn al unei sărăcii extreme, iar un procent similar înregistrează supraconsum (indicator 2M), asociat cu ineficiența locuințelor sau așteptări ridicate de confort.
Sărăcia energetică, analizată pe regiuni
O perspectivă nouă de analiză a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) constă în identificarea manifestării diferențiate a sărăciei energetice pe macroregiuni de dezvoltare.
Datele ORSE arată că nord-estul țării este cea mai afectată regiune din punctul de vedere al sărăciei energetice extreme: 30,8% dintre gospodării nu își permit acoperirea nevoilor de consum și aleg, din constrângeri financiare, să nu utilizeze energie.
Prin comparație, nivelurile înregistrate în celelalte regiuni sunt: Sud-Est – 19,1%, Sud-Muntenia – 19,2%, Sud-Vest Oltenia – 29,4%, Vest – 11,4%, Nord-Vest – 14,9%, Centru – 18%, București-Ilfov – 8,8%.
Povara costului cu energia pe bugetul global al gospodăriilor, depășind 10% din venituri, este cu mult mai mare în regiunile Sud-Est (35,70%), Sud-Muntenia (38,80%) și Vest (40%) decât în celelalte regiuni. Ultimele două se disting printr-un consum excesiv urban caracterizat prin consum mare de energie cauzat de infrastructura de locuire ineficientă.
Regiunea Vest este cu precădere urbanizată, ca urmare a profilării istorice a regiunii pe activități miniere și industrie grea. În Sud-Muntenia impactul consumului ineficient produce efecte importante atât la nivelul populației generale, cât și efecte importante de subconsum.
Regiunea București-Ilfov are indicatorii cei mai mici pe toate componentele de analiză. Regiunea Sud-Muntenia este, per ansamblu, regiunea cea mai afectată de sărăcie energetică, în toate formele de manifestare a acestui fenomen.
Cauzele sărăciei energetice sunt multiple și interconectate – venituri scăzute, costuri ridicate ale energiei și eficiență redusă a consumului – adesea suprapuse peste alte vulnerabilități sociale. Impactul netratării fenomenului este multiplu, printre care: marginalizare socială, accentuarea inechităților și afectarea sănătății fizice și mintale.
Pentru a preveni și combate sărăcia energetică, sunt necesare măsuri dovedite ca eficiente: renovarea clădirilor pentru a reduce pierderile de energie, accesul mai ușor la surse de energie verde, o coordonare mai bună între autorități și sprijin financiar direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. Este important ca aceste soluții să fie aplicate unitar și adaptate la nevoile fiecărei comunități, cu accent pe identificarea din timp a situațiilor de risc.
Mai multe informații se regăsesc în Raportul Anual pentru 2024 al Observatorului Român al Sărăciei Energetice, disponibil pe website-ul saracie-energetica.ro, secțiunea Publicații.
