În ultimele săptămâni, dobânzile interbancare au o tendință de apropiere de nivelul ratei de politică monetară a BNR, care stagnează de un an la 6,5%, după creșterile spectaculoase din perioada dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.
Creșterea inflației din următoarele luni, după renunțarea la plafonarea prețului la energie și majorarea TVA și a accizelor la carburanți, care se duc direct în prețurile de consum, va „permite” o tăiere a dobânzii de referință doar în primul semestru din 2026, atunci când piața va resorbi, efectele planului de austeritate pornit de actualul Guvern.
Guvernatorul BNR a declarat recent că „nu se poate face o reducere de dobândă decât atunci când dobânzile din piață vor scădea sub nivelul dobânzii de politică monetară.”
Situația actuală, de adâncire constantă a deficitelor bugetar și de cont curent, provocată de fosta guvernare PSDNL, ce a dorit să câștige votul în superanul electoral 2025, prin forțarea creșterii economice pe seama consumului, prin majorarea salariile și pensiilor.
România a ajuns astfel la un pas de retrogradare a ratingului, care se află la limita trecerii în categoria „gunoi” (junk), ceea ce ar echivala cu intrarea în incapacitate de plată și revenirea la butoanele finanțelor țării a Fondului Monetar Internațional.
Creșterea deficitelor gemene s-a suprapus peste situația politică încordată dintre cele două tururi ale prezidențialelor și a avut ca efect creșterea, în 16 mai, a indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, la un vârf de 7,39%, față de 5,90%, înainte de alegeri. Rezultatul din turul al doilea a calmat piața monetară, iar indicele a început să scadă. Marțea aceasta, el a coborât de la 6,61 la 6,60%, mou minim al ultimelor trei luni.
Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât în ședința de marți de la 6,76 la 6,75%, față de 7,48%, în data de 16 mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,90%, față de 7,28%, în prima ședință din iulie.
Trebuie remarcat faptul că nu a mai fost nevoie de o declarație tăioasă din partea guvernatorului Mugur Isărescu, precum cea din noiembrie 2022, când a spus că băncile „au sărit calul” cu nivelul dobânzilor, la scurt timp după ce Consiliul Concurenţei a declanșat un control la băncile comerciale care formează „coșul” în funcție de care se stabilesc indicii ROBOR.
În 2022, în plină criză provocată de pandemia Covid, indicele la trei luni a urcat de la 3,02%, la începutul anului, la 8,21%, în noiembrie.
