Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: CITR: Profitul companiilor mari stagnează, datoriile cresc cu 11 miliarde de euro
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
CompaniiFeatured

CITR: Profitul companiilor mari stagnează, datoriile cresc cu 11 miliarde de euro

Curierul Național
Autor
Curierul Național
Publicat 15 octombrie 2025
Distribuie
Foto: Freepik

Studiu CITR

Companiile de impact din România rămân pilonii economiei, dar într-un echilibru tot mai fragil. Deși numărul companiilor cu active de peste un milion de euro a atins un nou record – 45.064 de companii, dublu față de 2013, performanța lor financiară se degradează: deși profitul net are o ușoară scădere, cu 1,6%, datoriile cresc cu 11 miliarde de euro, iar aproape jumătate dintre companiile de impact se află tot în dificultate financiară, arată studiul companiilor de impact realizat de CITR.

Contextul macroeconomic al anului 2024 – caracterizat prin costuri ridicate de finanțare, cerere internă volatilă și exporturi afectate de încetinirea economiilor europene – a pus presiune pe marjele companiilor românești. În acest climat, companiile mari au reușit să își mențină activitatea, însă cu o dependență tot mai mare de finanțarea externă, semn că economia rezistă, dar nu se redresează.

Aceste companii de impact generează 83% din cifra de afaceri totală a economiei (419 miliarde euro) și totodată concentrează 85% din datoriile totale, consolidându-și rolul de nucleu al activității economice. Totuși, potrivit studiului CITR, reziliența companiilor mari este susținută mai mult de creditare și amânarea investițiilor decât de profitabilitate reală.

Rezistență, nu redresare: creștere susținută de datorii

Pentru anul 2024, companiile de impact au raportat o creștere de 4% a activelor și de 5% a datoriilor, în timp ce profitul net este în relativă stagnare și evoluează negativ cu doar 1,6%. Cifra de afaceri s-a menținut aproape constantă, fără semne clare de creștere, iar reducerea cheltuielilor a fost marginală.

Pentru cele 30.911 companii care au rămas în această categorie doi ani consecutiv, performanțele sunt ușor mai bune – profit net +5%, active +6%, datorii +9% –, dar tendința generală arată o dependență tot mai mare de finanțare externă și credit furnizor.

„Economia românească se află într-un punct de echilibru fragil: companiile mari încă susțin activitatea economică, dar o fac cu un grad de îndatorare tot mai ridicat. În acest context, stagnarea profitului și creșterea datoriilor pentru companiile de impact le amenință stabilitatea pe termen lung, limitând capacitatea de investiții și inovare”, afirmă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Semnal de alarmă: Creșterea Produsului Intern Brut, la limita ”înghețului”
10 ianuarie 2025

275 de companii dețin aproape jumătate din datoriile totale

Analiza CITR evidențiază o polarizare accelerată a riscului: doar 275 de companii din totalul celor peste 45.000 de companii de impact cumulează 46% din datoriile totale la nivelul economiei.

Mai mult, deși companiile cu active de peste 50 de milioane de euro reprezintă doar 2% din totalul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă, acestea concentrează 50% din datoriile acestui segment.

“Această distribuție arată că vulnerabilitatea economică este concentrată în vârful piramidei – acolo unde problemele financiare ale unei singure companii pot genera efecte de contagiune asupra întregului lanț economic”, continuă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Datoriile totale cresc la 239 miliarde euro

La nivel agregat, în anul 2024 datoriile companiilor de impact au urcat la 239 miliarde euro, cu 11 miliarde mai mult decât în 2023. Deși ritmul de creștere este mai moderat decât în 2023, structura îndatorării se schimbă vizibil: scade expunerea în industriile productive și crește în sectoarele de servicii și investiții.

Ce ne facem cu deficitul bugetar?
5 aprilie 2023

Cele mai mari salturi de îndatorare s-au înregistrat în tranzacțiile imobiliare (+42%, +7,8 mld. euro) și energie (+24%, +3,2 mld. euro), urmate de comerț (+8%), în timp ce construcțiile (-16%) și industria prelucrătoare (-3%) și-au redus datoriile.

- Publicitate -

Această evoluție confirmă faptul că economia se bazează tot mai mult pe finanțare externă, fără o creștere reală a profitabilității.

Insolvențele iminente, la cel mai ridicat nivel al deceniului

Numărul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă – adică entități cu dezechilibre severe, dar încă funcționale – a ajuns la 8.749, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, în creștere cu 7% față de 2023.

Din total, 5.244 se aflau deja în această situație anul trecut și nu au reușit redresarea, 872 provin direct din categoria finanțabilă, 1.048 din categoria restructurabilă, iar 1.585 sunt companii nou intrate – entități care au depășit pragul de 1 milion de euro în active, dar se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Cele mai multe companii nou intrate în insolvență iminentă provin din construcții (20%), tranzacții imobiliare (17%), agricultură (14%), comerț (13%) și industrie prelucrătoare (12%).

Prevenția financiară – de la reacție, în strategie

Zona de dificultate, formată din companiile restructurabile și cele aflate în insolvență iminentă, include peste 19.000 de companii, adică 42% din totalul companiilor de impact. Acestea sunt entități care, în forma actuală, nu pot fi finanțate și au nevoie de măsuri de restructurare sau reorganizare.

„Cifrele arată o economie care se adaptează, dar fără a se reface. Restructurarea și concordatul preventiv devin instrumente strategice, nu soluții de urgență. Momentul intervenției este decisiv – companiile care acționează din timp pot transforma dificultatea într-o nouă etapă de creștere”, subliniază Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Lasconi Georgescu
Turul 1 al alegerilor prezidențiale / Noapte albă: Finală Georgescu vs Lasconi. Ciolacu a ieșit din calcule
25 noiembrie 2024

Acordul de restructurare și concordatul preventiv sunt mecanisme legale de prevenire, introduse prin Legea nr. 85/2014, care permit companiilor aflate în dificultate să își reorganizeze activitatea înainte de a ajunge în incapacitate de plată, deci în insolvență.

Acordul de restructurare este un mecanism negociat între companie și creditori, confirmat de instanță, prin care se stabilesc măsuri concrete de redresare financiară, fără suspendarea activității. Concordatul preventiv are o componentă mai formală, implicând o procedură judiciară supravegheată, prin care compania obține protecție temporară față de creditori în timp ce aplică un plan de restructurare aprobat. Ambele mecanisme oferă companiilor șansa de a se redresa în condiții controlate, protejând în același timp locurile de muncă și relațiile comerciale esențiale.

Despre studiul companiilor de impact:

Ajuns la cea de-a 11-a ediție, Studiul companiilor de impact oferă o radiografie a companiilor românești cu active de peste 1 milion de euro – nucleul economiei naționale. Studiul are la bază datele financiare oficiale depuse de companii pentru 2024, conform legislației în vigoare. Folosind experiența de 25 ani în piața de insolvență și restructurare, studiul are ca scop înțelegerea dinamicii mediului de business.

În 2013, CITR a introdus în piață termenul „companie de impact” referindu-se la companiile cu active mai mari de un milion de euro și a studiat industriile în care ele activează, nivelul profitului, gradul de îndatorare și rata de încasare a creanțelor.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior E nevoie de o nouă piață de energie în România, adaptată producătorilor din fotovoltaic – Raluca Rusu, Power Peak Trading
Articolul următor Raftul cu Bunătăți Locale este de acum și în București
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

JO Hochei: Elveția învinge în prelungiri Cehia. Slovacia, calificată direct în sferturi
Sport
Nicușor Dan participă la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington! A fost invitat de Trump
Politic
Marco Rubio, discurs la MSC: Avem nevoie de o Europă puternică pentru a remodela ordinea globală
Extern

RSS Știri Financiare

  • Alexandria, Reșița, Tulcea și Slatina, municipiile cu cele mai puține spații comerciale moderne din țară
  • TUI intră direct pe piața din România. Lansare cu peste 1.500 pachete de vacanță
  • Lidl a demarat lucrările la un nou magazin în Brașov, lângă Pasajul Fartec
  • 9 români din 10 au amânat în ultimii trei ani decizii importante pentru sănătate din lipsa banilor
Featured

Până la 2 trilioane de dolari sunt spălați anual la nivel global

9 minute
Companii

DARPA acordă PARC un contract menit să extindă proiectul de cunoaștere a oceanelor

3 minute
Economie

Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2024 comparativ cu luna mai 2023 a fost 5,1%

2 minute
Featured

Modificările fiscale își spun cuvântul, angajații din IT vor să-și schimbe jobul pentru un salariu mai bun care să compenseze scăderea

4 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?