Celebrând Centenarul Bisericii Ortodoxe Române, a fost sfințită Catedrala Mântuirii Neamului

Zeci de mii de credincioși veniți la București în Pelerinajul prilejuit de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au fost martori la un eveniment istoric, sfințirea Catedralei Naționale. Un eveniment care celebrează Centenarul Bisericii Ortodoxe Române. Un eveniment marcat și onorat de “cârmuitorii“ ortodoxiei. O dovadă este și faptul că Patriarhul ecumenic Bartolomeu I a sosit vineri la București pentru a sluji, duminică, alături de Patriarhul Daniel la sfințirea Catedralei Naționale. Mai mult, la eveniment au fost prezenți cei mai mari ierarhi ai lumii ortodoxe, inclusiv două delegații din Grecia și din Turcia, în frunte cu Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului – capul spiritual al celor 300 de milioane de creștini ortodocși din întreaga lume.

Patriarhul Bartolomeu I a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ÎPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și exarh patriarhal, Episcopul Visarion al Tulcii, Episcopul Siluan al Ungariei și Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul.

Foto: basilica.ro

Lăcașul de cult va rămâne deschis timp de cinci zile

Duminică, accesul a fost deschis începând cu ora 7 dimineața, iar la ora 7.30 a început Sfânta Liturghie, care a fost oficiată de 67 de preoți și de trei ierarhi. Apoi, la ora 10.15 au sosit Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel. Ei au oficiat slujba sfințirii – un moment unic, care are loc o singură dată în viața unui lăcaș de cult. S-au uns pereții, iar la final s-a citit actul sfințirii.

Este important de precizat că duminică, în interior, nu au acces pelerinii, ci doar persoanele care au primit invitație – aproximativ 2.500 de oameni. Ceilalți care vin la Catedrală pentru acest moment vor putea asista dincolo de garduri, însă toți vor putea intra în Sfântul Altar pentru a se închina, după ora 20.00. Va fi permis accesul tuturor – o excepție atât pentru bărbați, cât și pentru femei –, iar lăcașul de cult va rămâne deschis timp de cinci zile, până pe 31 octombrie.

Foto: catedrala-nationala.ro

O reparație istorică

Reabilitarea infrastructurii principale de irigații din Dolj, investitie de 21.764.052,55 lei

12 martie 2019

Actuala Catedrală patriarhală din București s-a dovedit neîncăpătoare. Ea a fost construită pe Dealul Podgorenilor în anul 1658 ca biserică de mănăstire, iar în anul 1668, din lipsă de alternativă, a devenit, provizoriu, Catedrală mitropolitană. Acel provizorat a durat până în anul 1925 când biserica a devenit, iarăşi în mod provizoriu, Catedrală patriarhală. Fiind o Catedrală mică, mulţi credincioşi participă la slujbele ei stând afară, în curtea Catedralei, uneori în frig, alteori în caniculă sau în ploaie.

Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în Bucureşti s-a afirmat după Războiul de Independenţă din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani. În zilele noastre, Parlamentul României a adoptat o nouă lege, Legea nr. 376/2007 pentru construirea Ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, în baza căreia, la 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcţie pentru noua Catedrală.

Foto: catedrala-nationala.ro

Locul pentru construirea Catedralei noi a fost sfinţit încă din 29 noiembrie 2007 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în prezenţa membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, dar timp de trei ani (2008-2010) au fost organizate simpozioanele consultative pentru proiectarea ei. Întrucât în toate capitalele ţărilor majoritar ortodoxe au fost construite catedrale corespunzătoare (Atena – 1862, Sofia – 1912, Moscova – 2000, Belgrad – 2004,  Tbilisi – 2004) şi aproape fiecare capitală de provincie românească are catedrala ei, era necesar ca şi în capitala României să fie construită o Catedrală naţională reprezentativă, atât din motive liturgice practice, dar şi ca simbol al credinţei, libertăţii şi demnităţii poporului român. Precizăm că acest deziderat a fost reafirmat şi la 10 mai 1920 de către Regele Ferdinand, la scurt timp după Marea Unire din 1918 – se menționează pe site-ul https://catedrala-nationala.ro/conceptul-catedralei/#catedrala-nationala,

Încetarea focului în Ucraina ordonată de Vladimir Putin a intrat în vigoare. Volodimir Zelenski o respinge, calificând-o drept ”o manipulare”

6 ianuarie 2023

Foto: catedrala-nationala.ro

Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat

Conform sursei citate, “Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenței statale.

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare. Mântuirea în expresia Catedrala Mântuirii Neamului nu se referă la mântuirea ontologică a omului în Hristos, pentru că această mântuire nu depinde de locul unde este amplasată o biserică ortodoxă, este explicația redată în cuvântul Părintelui Patriarh Daniel.

Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României.”.