Comitetul Economic și Social European (CESE) avertizează că un buget pe termen lung slab al UE ar submina competitivitatea, coeziunea, agricultura și democrația. Într-un set de opt avize recent adoptate, Comitetul solicită un cadru financiar multianual (CFM) mai puternic, mai echitabil și mai pregătit pentru viitor pentru perioada 2028-2034, subliniind riscurile-cheie, inclusiv reducerile propuse la politica agricolă comună (PAC), diluarea investițiilor în coeziune și sociale și sprijinul insuficient pentru tineret, competențe și inovare.
În timp ce negocierile privind următorul buget pe termen lung al UE continuă, societatea civilă europeană transmite un mesaj clar prin intermediul CESE: UE nu își poate permite un buget care nu este la înălțimea ambițiilor sale.
Prin intermediul acestui nou set de recomandări politice adresate instituțiilor europene, CESE solicită un CFM substanțial mai puternic, care să protejeze coeziunea și agricultura, să investească în oameni și competențe, să crească competitivitatea UE și să garanteze că nicio regiune sau generație nu este lăsată în urmă.
„Următorul buget al UE nu este un exercițiu tehnic, ci o alegere politică cu privire la felul de Europă pe care o dorim”, a subliniat președintele CESE, Séamus Boland, în timpul sesiunii plenare.
La rândul său, raportorul CFM, Dominika Biegon, a susținut: „Bugetul UE trebuie să fie pregătit pentru viitor. Coeziunea, buna guvernanță și normele sociale solide sunt esențiale pentru ca finanțarea să funcționeze și să sprijine tranzițiile verde și digitală”, a declarat raportorul CFM, Dominika Biegon.
Spre un buget care să răspundă provocărilor Europei
Europa se confruntă cu nevoi de investiții fără precedent, de la tranzițiile verde și digitală și provocările de securitate până la schimbările demografice, deficitul de competențe și presiunile geopolitice în creștere. Cu toate acestea, CESE avertizează că majorarea CFM propusă de Comisie abia ar ține pasul cu inflația, în timp ce rambursarea datoriei NextGenerationEU riscă să împiedice investițiile viitoare.
„UE trebuie să mărească resursele reale – legate de obiective strategice și susținute de resurse proprii autentice mai puternice și mai echitabile – pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale”, a declarat raportorul pentru resurse proprii, Katrīna Zariņa.
„UE nu poate răspunde concurenței globale, schimbărilor climatice și provocărilor legate de securitate cu un buget conceput pentru trecut”, a explicat raportorul pentru CFM, Luca Jahier. „Fără o capacitate reală de investiții, autonomia strategică rămâne un slogan mai degrabă decât o strategie.”
Raportorul Marin Florian: „Puterea UE constă în regiunile, orașele și comunitățile sale”
CESE avertizează insistent împotriva fuziunii politicilor-cheie ale UE într-un fond unic, multifuncțional, care ar forța coeziunea, agricultura, pescuitul, incluziunea socială și securitatea să concureze între ele. Acest lucru ar slăbi investițiile pe termen lung, ar crește inegalitățile regionale și ar submina încrederea în UE.
„Simplificarea nu trebuie să devină o scuză pentru centralizare”, a declarat raportorul Marin Florian. „Puterea UE constă în regiunile, orașele și comunitățile sale”; „Acestea trebuie să rămână parte a procesului decizional.”

Apărarea coeziunii și a unei tranziții juste
Conform CESE, politica de coeziune trebuie să rămână disponibilă tuturor regiunilor, în conformitate cu tratatele UE, iar finanțarea nu trebuie să fie slăbită de eșecurile politice naționale. CESE avertizează, de asemenea, împotriva estompării conceptului de tranziție justă, subliniind că echitatea socială nu poate fi redusă doar la schimbările tehnologice.
„O tranziție verde care lasă oamenii în urmă nu va reuși”, a explicat Arnold Puech d’Alissac, coraportor pentru PAC. „Echitatea nu este un supliment, ci o condiție pentru transformarea UE.”
O PAC puternică pentru securitatea alimentară și Europa rurală
CESE lansează un avertisment clar cu privire la agricultură. Societatea civilă organizată europeană respinge propunerile de reducere a PAC sau de integrare a acesteia în structuri de finanțare mai largi. În schimb, Comitetul solicită o PAC independentă, finanțată integral, restabilită la 0,5% din PIB-ul UE și ajustată în funcție de inflație.
„Securitatea alimentară nu este opțională”, a declarat raportorul Joe Healy. „UE nu poate cere standarde înalte de la fermierii săi, reducând în același timp bugetul care le permite să îndeplinească aceste standarde.”
Comitetul susține, de asemenea, o condiționalitate socială mai puternică, lanțuri de aprovizionare cu alimente mai echitabile și instrumente mai bune de gestionare a crizelor pentru fermieri.
Investiții în tineret, competențe și democrație
Investițiile în oameni trebuie să fie un pilon central al următorului CFM. CESE solicită o finanțare mai solidă pentru Erasmus+, educație și formare profesională, participarea tinerilor și Corpul European de Solidaritate, cu finanțare dedicată pentru tineret, incluziune și dezvoltarea competențelor.
„Dacă UE dorește lucrători calificați, cetățeni implicați și participare democratică, trebuie să investească devreme și în mod consecvent”, a declarat Nicoletta Merlo, raportor pentru Erasmus+. „Reducerea bugetelor pentru tineret și educație astăzi înseamnă plata unui preț mult mai mare mâine.”
Un mesaj clar către factorii de decizie din UE
În toate opiniile, CESE transmite același semnal: ambițiile UE nu pot fi realizate pe bani puțini. Societatea civilă organizată îndeamnă Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul să trateze următorul CFM ca pe un plan strategic de investiții pentru viitorul UE, nu un simplu compromis bugetar.
„Bugetul UE este cel mai puternic instrument politic al blocului comunitar”, a declarat raportorul pentru CFM, Konstantinos Diamantouros. „Utilizat cu înțelepciune, acesta poate stimula coeziunea, competitivitatea și încrederea în proiectul european, dar numai dacă este suficient de îndrăzneț pentru a face față momentului.”