La scurt timp după ce Institutul Național de Statistică a dat publicității datele care demonstrează că România se află în recesiune tehnică și că produsele alimentare, precum și serviciile prestate populației mențin inflația la un nivel ridicat, Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice (IRSOP), prin Sondajul Economic Lunar (SEL), prezintă o imagine îngrijorătoare asupra percepției privind starea actuală și viitoare a societății. Un reper care trebuie să dea de gândit decidenților politici de la București.
Prin comunicatul oficial, specialiștii IRSOP descifrează “semnalele ascunse și tendințele probabile”. Datele sunt îngrijorătoare:
”1. Economia slăbeşte. Deprimarea şi pesimismul economic au atins un nivel extrem de ridicat în rândul populaţiei. Pe o scară de la 1 la 100, indexul de încredere în creşterea economiei şi a bunăstării materiale este de 33 pe termen scurt şi 45 pe termen mai lung, mult sub 50 de puncte, unde începe optimismul. Când sunt nesiguri şi neîncrezători, consumatorii se uită la fiecare leu pe care îl cheltuiesc, reduc investiţiile, cumpărăturile de zi cu zi şi achiziţiile mai importante. Pentru consumul zilnic, o treime din gospodării cumpără în prezent mai puţin decât anul trecut. Cei 10% care cumpără mai mult decât anul trecut nu pot compensa golul produs de cei 60% care cheltuiesc mai puţin. Pentru economie, retragerea gospodăriilor din sfera cheltuielilor creează riscul subminării consumului ca motor al creşterii economice.
Un risc suplimentar este că niciun investitor nu se grăbeşte să investească într-o ţară în care predomină pesimismul economic.
2. Aşteptările inflaţionare sunt aproape generalizate la nivelul populaţiei adulte (78%). Când consumatorii se aşteaptă că preţurile vor creşte în viitor, ei vor măriri salariale acum, ceea ce înseamnă perpetuarea inflaţiei. Economiştii spun că aşteptările inflaţionare sunt profeţii care se auto-împlinesc. Sunt şi alte efecte probabile. Inflaţia semnificativă destabilizează societatea, creează un sentiment larg de inechitate pentru că cei cu salarii mari sunt protejaţi şi avantajaţi, iar, în ansamblu, oamenii care traversează perioade lungi de inflaţie mare rămân toată viaţa marcaţi sub raport economic şi psihologic.
3. Piaţa muncii pare să fi intrat în turbulenţă. Circa 25% din angajaţi cred că sunt în pericol să-şi piardă jobul. Frica de şomaj este cuplată în majoritatea cazurilor cu neîncrederea în găsirea unui nou loc de muncă. În rândul persoanelor vulnerabile, 75% consideră că obţinerea unui nou loc de muncă în localitatea lor de reşedinţă este destul de dificilă. Aceşti indicatori sugerează că rata de creare a locurilor de muncă este mult mai scăzută decât rata de disponibilizări potenţiale. Dacă va creşte şomajul, angajaţii vor cheltui mai puţin, ceea ce va agrava scăderea cererii pe piaţă.
4. În domeniul politicii monetare, consumatorii au sentimentul că leul va scădea, ceea ce ar putea declanşa o „fugă” spre alte valute pentru protejarea economiilor sau în scop speculativ. Totodată, se aşteaptă că dobânzile vor creşte, ceea ce evident va determina consumatorii să se împrumute mai puţin. Dar, o economie care gâfâie însoţită de dobânzi mari poate fi o mare provocare pentru eforturile de ieşire din impas.”
Prezentăm în continuare rezultatele Sondajului Economic Lunar (SEL)
Situaţia economică actuală a populaţiei
Faţă de acum un an, în prezent, din punct de vedere financiar, o duceţi la fel, mai bine sau mai puţin bine?
| Procent | |
| La fel | 29 |
| Mai bine | 10 |
| Mai puţin bine | 61 |
| Baza: Total eşantion |
Faţă de acum un an, consideraţi că, în general, nivelul de viaţă al populaţiei în România a rămas la fel, a mai crescut sau a mai scăzut?
| Procent | |
| A rămas la fel | 11 |
| A crescut | 7 |
| A scăzut | 82 |
| Baza: Total eşantion |
Faţă de anul trecut, pentru consumul dvs. de zi cu zi, în prezent cumpăraţi la fel, ceva mai mult sau ceva mai puţin?
| Procent | |
| La fel | 30 |
| Ceva mai mult | 10 |
| Ceva mai puţin | 60 |
| Baza: Total eşantion |
Situaţia economică aşteptată în viitor
Peste un an, din punct de vedere financiar, vă aşteptaţi că o s-o duceţi cam la fel, mai bine sau mai puţin bine?
| Procent | |
| La fel | 21 |
| Mai bine | 25 |
| Mai puţin bine | 54 |
| Baza: Total eşantion |
Peste un an, vă aşteptaţi că, în general, nivelul de trai în România va fi la fel, mai bun sau mai rău?
| Procent | |
| La fel | 14 |
| Mai bun | 19 |
| Mai rău | 67 |
| Baza: Total eşantion |
Dar peste 5 ani, vă aşteptaţi că, în general, nivelul de trai în România va fi la fel, mai bun sau mai rău?
| Procent | |
| La fel | 8 |
| Mai bun | 41 |
| Mai rău | 41 |
| Nu ştie | 10 |
| Baza: Total eşantion |
Indexul încrederii în creşterea economică
pe scară 1–„foarte mică” la 100 –„foarte mare”
Încredere
Creştere pe termen scurt (1 an)* 33%
Creştere pe termen lung (5 ani)** 45%
* Bazat pe aşteptări privind „situaţia economică personală peste un an” şi „situaţia generală a populaţiei peste 1 an”. Indexul de distribuţie reprezintă jumătate din cei care spun că situaţia rămâne neschimbată plus cei care spun că va fi mai bună. Un index peste 50 semnalează optimism, iar sub 50 pesimism.
** Bazat pe aşteptări privind „situaţia economică a populaţiei peste 5 ani”. Indexul de distribuţie reprezintă jumătate din cei care spun că situaţia rămâne neschimbată plus cei care spun că va fi mai bună. Un index peste 50 semnalează optimism, iar sub 50 pesimism.
Inflaţia
În următoarele 12, luni vă aşteptaţi ca preţurile să rămână la fel, să crească sau să scadă?
| Procent | |
| Rămân la fel | 12 |
| Cresc | 78 |
| Scad | 10 |
| Baza: Total eşantion |
Dacă mergem azi la un magazin şi facem cumpărături de 100 de lei, cam cât credeţi că vom plăti pentru exact aceleaşi cumpărături la anul pe vremea asta ?
Mediana estimărilor: 150 lei
Baza: Cei care se aşteptă că preţurile vor creşte în următoarele 12 luni
Notă: Mediana nu reprezintă o predicţie, ci, prin magnitudine, reflectă gradul subiectiv de îngrijorare util în comparaţii viitoare.
În următoarele 12 luni vă aşteptaţi că venitul dvs. va rămâne la fel, va creşte sau va scădea ?
| Procent | |
| Rămâne la fel | 48 |
| Va creşte | 32 |
| Va scădea | 20 |
| Baza: Total eşantion |
Piaţa forţei de muncă
Apreciaţi că, în prezent, locul dvs. de muncă este în siguranţă sau e în pericol?
Procent
În siguranţă 75
În pericol 25
Baza: Cei care sunt angajaţi
În localitatea dvs. se găsesc locuri de muncă destul de uşor sau destul de greu?
Procent
Destul de uşor 25
Destul de greu 75
Baza: Angajaţi cu job în pericol
Politica monetară
Credeţi că în următoarele 12 luni, valoarea leului rămâne la fel, o să crească sau o să scadă?
| Procent | |
| Rămâne la fel | 18 |
| O să crească | 15 |
| O să scadă | 64 |
| Nu ştie | 3 |
| Baza: Total eşantion |
În următoarele 12 luni, consideraţi că dobânzile rămân la fel, vor fi mai mari sau vor fi mai mici?
| Procent | |
| Rămân la fel | 17 |
| Vor fi mai mari | 67 |
| Vor fi mai mici | 7 |
| Nu ştie | 9 |
| Baza: Total eşantion |
Cererea pentru bunuri durabile
În următoarele 12 luni, credeţi că o să cheltuiţi bani pentru…?
| Da | Nu | |
| % | % | |
| Economii utile în situaţii neprevăzute | 48 | 52 |
| Investiţii pentru pregătire profesională proprie sau a copiilor | 39 | 61 |
| O vacanţă în străinătate | 32 | 68 |
| O maşină nouă sau second hand | 12 | 88 |
| Investiţii în firma proprie | 12 | 88 |
| Cumpărarea unei locuinţe | 11 | 89 |
| Deschiderea unei afaceri | 10 | 90 |
| Cumpărare de titluri de stat sau acţiuni la bursă | 8 | 92 |
| Cumpărare teren | 7 | 93 |
| Baza: Total eşantion |
Începând cu luna februarie 2026, în fiecare lună, IRSOP va întreba telefonic un eşantion reprezentativ de n=500 persoane adulte cum apreciază situaţia economică la data cercetării şi ce aşteptări au despre evoluţia economică viitoare.
Un index de încredere economică este calculat pentru a estima mersul economiei pe termen scurt de 1 an şi pe termen mai lung de 5 ani.
Respondenţii sunt selectaţi aleatoriu, iar structura eşantionului reflectă compoziţia demografică a populaţiei adulte din România în funcţie de vârstă, sex, domiciliu urban/rural, mărimea localităţii şi zona geografică.
Interviurile au fost realizate în intervalul 9-13 februarie 2026.
IRSOP este un institut independent de cercetare şi consultanţă din 1990.
(www.irsop.ro)
