În iunie 2025, a fost emis avizul motivat care privea nedesemnarea ca arii speciale de conservare a 169 de situri de importanță comunitară, lipsa unor obiective de conservare adecvate pentru peste 200 de situri și absența măsurilor de conservare pentru 10 situri punctuale. Situația era rezultatul unor întârzieri structurale acumulate în aproape nouă ani, inclusiv blocaje administrative, lipsa finanțării sustenabile pentru planurile de management și dificultăți instituționale generate de procesele de reorganizare.
,,De când am ajuns la minister, am făcut o prioritate din a gestiona acest dosar foarte dificil care avea un risc și de a bloca miliarde de euro în investiții dacă nu se îndreptau lucrurile. Timp de 9 ani, 224 de situri de importanță comunitară nu au avut planuri de management sau obiective de conservare. În 6 luni am muncit enorm și, iată, deja 30% din aceste planuri sau obiective au fost adoptate. Deci se poate. Am făcut pași concreți acolo unde ani la rând nu au existat progrese reale. Mai mult decât atât, am reușit, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu sprijinul Comisiei Europene, să identificăm soluții sustenabile pentru conservarea ariilor protejate din România și să asigurăm, astfel, continuarea finanțării europene a proiectelor de infrastructură în valoare de miliarde de euro. Am discutat pe fondul avizului motivat, am stabilit un calendar clar și am arătat că se poate, dacă există seriozitate, asumare și rezultate. Așa arată negocierile făcute cu profesionalism la nivel european alături de partenerii noștri instituționali” a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor.
România a înregistrat progrese reale în procesul de conformare cu procedura de infringement inițiată de Comisia Europeană în cauza 2020/2238, privind desemnarea ariilor speciale de conservare și stabilirea obiectivelor și măsurilor de conservare pentru siturile Natura 2000. După o perioadă îndelungată în care procedura a stagnat, în ultimele luni au fost adoptate măsuri administrative și legislative concrete, iar Comisia a constatat aceste progrese în dialogul tehnic purtat cu autoritățile române.
În ultimele luni, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) au deblocat proceduri interne esențiale: au fost aprobate organigrama și regulamentul de organizare al noii instituții, a fost avizată metodologia de evaluare și aprobare a planurilor de management și au fost urgentate revizuiri pentru planuri deficitare sau întârziate. Au fost promovate hotărâri de Guvern pentru desemnarea de noi arii speciale de conservare, iar pentru o parte dintre situri au fost adoptate obiective de conservare prin decizii ale ANMAP.
Serviciile Comisiei au analizat 23 de decizii ANMAP și au arătat că acestea sunt compatibile cu cerințele Directivei Habitate și pot fi utilizate ca referință în procedurile naționale, inclusiv în evaluările aferente proiectelor cofinanțate din fonduri europene.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost un partener esențial în acest proces, semnalând riscurile sistemice și susținând necesitatea unei abordări coordonate, astfel încât investițiile strategice în autostrăzi, apă, apă uzată și alte infrastructuri critice să nu fie afectate. Dialogul constant cu MIPE și deschiderea arătată de Comisia Europeană au permis stabilirea unui calendar de conformare etapizat, realist și monitorizat semestrial.
Conform calendarului asumat, MMAP și ANMAP vor continua adoptarea și integrarea obiectivelor și măsurilor de conservare în planurile de management, astfel încât, până cel târziu în 2028, România să asigure respectarea deplină a prevederilor Directivei 92/43/CEE privind habitatele naturale.
