Conform sondajului ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center, doar 3 din 10 români cred că războiul din țara vecină se va încheia în 2026 printr-un acord de pace. De asemenea, aproape o treime dintre cei intervievați sunt de părere că în următorii 3 ani Rusia va declanșa un nou război în Europa.
Încheierea războiului din Ucraina în 2026
Întrebați în ce măsură cred că războiul din Ucraina se va încheia în 2026 printr-un acord de pace, 8.9% dintre români spun că în foarte mare măsură, 21.5% în destul de mare măsură, 24.5% în destul de mică măsură, iar 38.5% în foarte mică măsură sau deloc. 6.7% nu știu sau nu răspund.
Cred într-o mai mare măsură decât media populației că războiul din Ucraina se va încheia în 2026 printr-un acord de pace mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic, angajații din sectorul public. Votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și angajații din sectorul privat consideră cel mai puțin că războiul din Ucraina se va încheia în 2026 printr-un acord de pace.
Percepția cu privire la declanșarea unui nou război în Europa
30.1% dintre respondenți cred că în următorii 3 ani Rusia va declanșa un nou război în Europa, în timp ce 58.8% sunt de părerea contrarie. 11% nu știu iar 0.1% nu răspund.
Consideră că Rusia va declanșa în următorii 3 ani un nou război în Europa într-o măsură ușor mai mare decât media populației: votanții PSD, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Sunt de părerea contrarie mai ales votanții PNL, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.
Metodologie: Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
