Asociația Română de Factoring publică astăzi rezultatele studiului anual ARF-Ipsos pentru întregul an 2025. Piața de factoring din România a atins un volum total de 10,503 miliarde euro— de aproape șase ori mai mult față de nivelul de 1,8 miliarde euro înregistrat în urmă cu 15 ani — consolidându-se ca instrument financiar esențial pentru companiile românești din toate segmentele de dimensiune și din toate regiunile țării.
Cifre-cheie ale pieței în 2025
Studiul ARF-Ipsos 2025, realizat pe baza datelor colectate de la principalii jucatori din piață, membri și non-membri ai asociației, în perioada 20 ianuarie – 6 februarie 2026, oferă o radiografie completă a pieței românești de factoring pentru exercițiul financiar 2025.
Volumul total al pieței: 10,503 miliarde euro, în creștere cu 12% față de 2024 (9,356 miliarde euro).
Factoring intern: 9,289 miliarde euro — 88% din piață, în creștere cu 13% față de 2024.
Factoring de export: 1,050 miliarde euro — 10% din piață, în creștere cu 8% față de 2024.
Factoring de import: 163,6 milioane euro — 2% din piață, în creștere cu 3% față de 2024.
Ritmul de creștere al pieței s-a accelerat față de primul semestru al anului 2025 (S1 2025: 4,89 miliarde EUR total), confirmând o dinamică pozitivă susținută pe parcursul întregului an.
Structura pieței: factoring fără regres și consolidarea preferinței pentru transferul de risc
Piața română de factoring este dominată în proporție de 89% de operațiunile de factoring fără regres — produse care transferă riscul de neplată de la furnizor către Factor. Această pondere a crescut cu 12% față de 2024, reflectând o maturizare a cererii și o mai bună înțelegere a beneficiilor externalizării gestiunii riscului de credit.
În cadrul factoringului intern fără regres, Factoring Reverse — produs prin care marile companii își optimizează lanțul de furnizare și îmbunătățesc lichiditatea partenerilor comerciali — a atins un volum de 3,624 miliarde EUR, în creștere cu 6% față de 2024.
Sectoarele economice motoare ale creșterii
Per total, piața de factoring intern este distribuită relativ echilibrat între sectoare, cu FMCG (15%), Autovehicule, utilaje și echipamente (13.4%) si respectiv Silvicultura, prelucrare lemn și constructii (13%).
La nivel de indici de creștere față de 2024, cele mai dinamice sectoare pe factoring intern au fost Transport și depozitare (+50%), Energie (+40%), Silvicultura, prelucrare lemn și construcții (+30%), Autovehicule (+30%) și Metale (+30%). Singurul sector cu scădere pe intern a fost Electronice, IT și telecomunicații (-20%).
La export, sectorul dominant rămâne domeniul Metale, Chimicale, Apă, Reciclare, însă am constatat o dinamică sporită în pentru domeniile Agricultură, pescuit și produse alimentare, Energie și Transport și depozitare, în timp ce factoringul de export pentru Autovehicule a scăzut cu 20%.
Geografie: București-Ilfov dominant, cu emergența regiunilor
Piața de factoring rămâne concentrată geografic în București-Ilfov, care reprezintă 49% din volumul total — peste 5 miliarde EUR. Sud-Muntenia ocupă locul al doilea cu 16% din total (circa 1,6 miliarde EUR), urmată de Nord-Vest (9%, circa 900 milioane EUR).
Față de 2024, pe factoringul intern, Sud-Muntenia a înregistrat cea mai puternică dinamică pe intern (+80%), urmată de Centru (+46%) și Nord-Est (+33%), în timp ce regiunea Sud Est a suferit o scădere de ~ 30%. Această redistribuire geografică sugerează că piața de factoring se extinde și în afara capitalei, validând potențialul regiunilor cu activitate industrială și agricolă intensă.
La export, Sud-Vest Oltenia rămâne centrul de greutate cu 45% din volumul total de export, dat în principal de sectorul Metale, chimicale și reciclare.
Baza de clienți și complexitatea operațiunilor în creștere puternică
Un indicator-cheie al sănătății și adâncimii pieței este evoluția numărului de aderenți activi și a relațiilor aderent-debitor gestionate. În 2025, piața a înregistrat o crestere de 40% a numarului de relatii active aderent-debitor— o accelerare a complexității portofoliilor, semnificativ mai rapidă decât creșterea numărului de aderenți.
Această dinamică sugerează că aderenții existenți accesează tot mai mulți debitori noi în cadrul aceleiași relații de factoring — un semn al adâncirii utilizării produsului ca instrument curent de management al cash-flow-ului.
Democratizarea accesului: companiile mici câștigă pondere
O tendință remarcabilă în 2025 este creșterea ponderii companiilor mici (cifră de afaceri sub 5 milioane EUR) de la 18% în 2024 la 22% în 2025 — o creștere de 4 puncte procentuale. Concomitent, ponderea companiilor mari (CA peste 50 milioane EUR) a scăzut de la 48% la 45%, iar companiile medii au scăzut marginal de la 34% la 32%.
Această evoluție confirmă că factoringul se transformă dintr-un instrument rezervat marilor corporații într-o soluție de finanțare accesibilă și pentru IMM-uri, contribuind la îmbunătățirea accesului la lichiditate pentru un segment mai larg al economiei.
Disciplina de plată: îmbunătățire ușoară
Întârzierea medie la plată a debitorilor față de termenele contractuale a scăzut la 6,4 zile în 2025 (față de 7 zile în 2024 și 8 zile în S1 2025). Această tendință pozitivă reflectă atât o selectivitate mai riguroasă a factorilor în acceptarea si monitorizarea debitorilor, cât și o îmbunătățire generală a disciplinei financiare în economie.
Declarații
Rezistența sectorului privat în fața consolidării fiscale
„Creșterea pieței de factoring cu 12% în 2025 trebuie citită în contextul macroeconomic real al României: un an în care PIB-ul real a crescut cu sub 1%, inflația a depășit 9,5% la finele anului, rata de politică monetară a BNR a rămas înghețată la 6,5%, iar deficitul bugetar s-a menținut în jurul a 8,4% din PIB — cel mai mare din Uniunea Europeană. În aceste condiții, o creștere de 12% în industria de factoring nu este o performanță banală; este dovada că sectorul privat românesc a căutat și a găsit instrumente de finanțare alternative creditului bancar clasic, mai scump și mai restrictiv într-un mediu de dobânzi ridicate. Faptul că am trecut cu operațiunile peste pragul de 10,5 miliarde EUR confirmă nu doar maturizarea acestui instrument în economia românească, ci un impact structural major la nivelul finanțării economiei reale. Factoringul a fost în 2025 unul dintre puținele segmente financiare care a crescut contracurent.” – Bogdan Roșu, Președinte, Asociația Română de Factoring
Inflația și criza de lichiditate ca motor al adopției
„Există un paradox aparent în datele din 2025: o economie care a intrat în recesiune tehnică în trimestrul patru și o piață de factoring în expansiune accelerată. Paradoxul se rezolvă simplu dacă înțelegem mecanismul: inflația de aproape 10%, combinată cu înghețarea salariilor din sectorul public și contracția consumului, a pus o presiune enormă pe cash-flow-ul companiilor private. Termenele de plată s-au prelungit, costul capitalului a rămas ridicat, iar creditarea a devenit și mai selectivă. Într-un astfel de mediu, factoringul — în special cel fără regres — devine nu un instrument de optimizare financiară, ci o necesitate operațională. Creșterea numărului de clienți noi, inclusiv din segmentul companiilor mici, confirmă tocmai această dinamică.” – Bogdan Roșu, Președinte, Asociația Română de Factoring
Perspectiva 2026: consolidare fiscală, dezinflație și oportunitate pentru industrie
„Privind spre 2026, tabloul macroeconomic al României se schimbă, dar nu devine neapărat mai simplu. Comisia Europeană proiectează o creștere a PIB de circa 1,1%, în timp ce BNR anticipează că inflația va coborî la aproximativ 3,7% până la finalul anului — sub efectul bazei de comparație favorabile și al consolidării fiscale în curs. Primul ciclu de reducere a ratei de politică monetară, așteptat undeva între mai și august 2026, va crea, treptat, spațiu pentru relansarea creditării. Aceasta înseamnă că piața de factoring intră într-un an în care contextul monetar devine mai favorabil, dar concurența pentru clientul de finanțare corporativă se va intensifica. Industria noastră trebuie să fie pregătită să demonstreze valoarea distinctivă a factoringului față de creditul clasic, nu să se bazeze pe deficitul de lichiditate din piață ca principal motor de creștere.” – Bogdan Roșu, Președinte, Asociația Română de Factoring
