Uniunea Europeană limitează fluxul de informaţii confidenţiale către Ungaria, iar liderii se reunesc în grupuri mai restrânse — în contextul în care prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat cu privire la suspiciunile de lungă durată conform cărora guvernul lui Viktor Orbán ar împărtăşi informaţii cu Rusia, relatează Politico.
Totuşi, nu va exista nicio reacţie oficială a UE la această nouă serie de acuzaţii, din cauza impactului pe care l-ar putea avea asupra alegerilor din Ungaria din 12 aprilie, potrivit celor cinci diplomaţi şi oficiali europeni care au vorbit pentru Politico despre faptul că sunt îngrijoraţi de riscul ca Budapesta să divulge informaţii sensibile Kremlinului.
„Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova despre şedinţele Consiliului UE în cele mai mici detalii nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris duminică pe X prim-ministrul polonez Donald Tusk, care l-a susţinut pe liderul opoziţiei maghiare Péter Magyar în alegeri. „Avem suspiciuni în acest sens de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar când este strict necesar şi spun doar cât este necesar.”
Washington Post a notat că guvernul lui Orbán a menţinut contacte strânse cu Moscova
Sâmbătă, Washington Post a notat că guvernul lui Orbán a menţinut contacte strânse cu Moscova pe tot parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó a folosit pauzele din timpul reuniunilor cu alte ţări membre pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov.
Îngrijorările legate de faptul că Ungaria ar transmite informaţii direct către Moscova au stat la baza apariţiei unor formate restrânse cu lideri care împărtăşesc aceeaşi viziune, în locul organizării de reuniuni cu toţi cei 27 de membri ai UE, a declarat unul dintre oficialii guvernamentali europeni, căruia, la fel ca şi altora menţionaţi în acest articol, i s-a garantat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre chestiuni sensibile.
„În ansamblu, statele membre mai puţin loiale reprezintă principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomaţiei europene relevante se desfăşoară acum în diverse formate mai restrânse — E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.”, a declarat oficialul.
Cifrele se referă la numărul de lideri europeni din grup. Alianţa Weimar cuprinde Franţa, Germania şi Polonia. NB8 reprezintă cele opt ţări din zona nordică şi baltică. JEF este Forţa Expediţionară Comună a 10 naţiuni din Europa de Nord.
Fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, care a participat frecvent la reuniunile Consiliului la care era prezent Szijjártó, a declarat pentru POLITICO că a fost avertizat încă din 2024 că partea maghiară ar putea transmite informaţii Rusiei şi că el şi omologii săi au limitat informaţiile pe care le împărtăşeau atunci când acesta era prezent.
Chiar înaintea unui summit crucial al NATO la Vilnius în 2023, reprezentanţii au decis să excludă delegaţia de la Budapesta din discuţiile sensibile, a spus Landsbergis.
„Discutam doar în termeni formali, iar ulterior ne retrăgeam pentru a discuta fără Ungaria despre obiectivele realizabile ale summitului”, a spus el.
Grupul celor Nouă de la Bucureşti ar fi luat în considerare excluderea Budapestei din acest format în anul următor
Grupul celor Nouă de la Bucureşti, un club al ţărilor de pe flancul estic al alianţei militare, ar fi luat în considerare excluderea Budapestei din acest format în anul următor, din cauza eşecului de a ajunge la un acord privind sprijinul pentru Ucraina.
Ministrul ungar pentru Europa, János Bóka, a declarat pentru POLITICO că ştirile din weekend erau „fake news” concepute ca „o reacţie disperată la faptul că [partidul lui Orbán] Fidesz câştigă teren în campania electorală. Dar poporul maghiar nu se va lăsa înşelat.”
Szijjártó a respins conţinutul articolului din Washington Post
La rândul său, Szijjártó a respins conţinutul articolului din Washington Post şi a acuzat mass-media că promovează „teorii ale conspiraţiei mai absurde decât orice s-a văzut până acum”.
Ar putea fi ţinute secrete mai multe informaţii în contextul noilor acuzaţii, a declarat unul dintre diplomaţi. „Există argumente în favoarea clasificării informaţiilor şi documentelor din partea UE”, a spus diplomatul. Deşi utilizarea statutului de informaţii clasificate „nu este o soluţie miraculoasă”, aceasta ar putea „servi ca factor de descurajare împotriva scurgerilor de informaţii şi a transmiterii de informaţii sensibile către terţi. De asemenea, ar face ca anchetele să se desfăşoare mai automat.”
