Sursa: e-nergia.ro
Cancelaria prim-ministrului a trimis către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o serie de propuneri în cadrul dezbaterii publice privind modificarea regulilor pentru racordarea la reţeaua electrică, între acestea fiind şi cea referitoare la creşterea mai consistentă a garanţiei financiare, transmite Agerpres. ANRE va organiza dezbaterea finală în urma căreia va decide noile reguli de racordare, care ar putea elibera rețeaua electrică de proiectele speculative.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, Cancelaria prim-ministrului a transmis către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei un punct de vedere în cadrul dezbaterii publice privind modificarea regulilor de stabilire a garanţiilor financiare pentru racordarea la reţeaua electrică, garanţii pe care dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice, eoliene şi alte capacităţi de producţie a energiei electrice trebuie să le constituie atunci când solicită racordarea la reţea.
„Propunerea ANRE vizează creşterea garanţiei de la 5% la 20% din tariful de racordare, măsură menită să reducă numărul proiectelor care blochează capacitate în reţea fără a fi realizate. Analizele arată însă că această creştere, deşi necesară, nu este suficientă pentru a rezolva problema. În prezent, doar o mică parte dintre proiectele aprobate ajung efectiv să fie construite, ceea ce indică existenţa unui fenomen speculativ semnificativ”, se arată în comunicat.
În acest context, Cancelaria prim-ministrului propune măsuri mai ferme şi mai eficiente.
„În primul rând, creşterea mai consistentă a garanţiei financiare, prin una dintre următoarele două variante: o garanţie fixă, de 30 euro pentru fiecare kW instalat – o formulă simplă şi transparentă, care leagă direct valoarea garanţiei de dimensiunea proiectului; o formulă mixtă, care combină 50% din tariful de racordare cu 20 euro/kW instalat, astfel încât să fie luate în calcul atât dimensiunea proiectului, cât şi costurile reale din reţea. Ambele variante conduc la un nivel al garanţiei suficient de ridicat pentru a descuraja proiectele neserioase, dar fără a bloca investiţiile reale”, precizează sursa citată.
Totodată, Cancelaria premierului propune ca garanţia să fie constituită mai devreme în proces, încă din faza depunerii cererii de racordare.
„Această schimbare ar preveni situaţiile în care sunt consumate resurse administrative pentru proiecte care nu au susţinere financiară reală”, se motivează în comunicat.
De asemenea, Cancelaria recomandă reguli clare şi transparente privind gestionarea garanţiilor, respectiv: executarea garanţiei dacă proiectul este abandonat nejustificat; returnarea treptată a sumelor pe măsură ce proiectul avansează; raportarea publică periodică a modului în care aceste garanţii sunt utilizate.
Propunerile au în vedere şi experienţa Spaniei, unde mecanismul este mai strict şi aplicat într-o etapă mai timpurie a procesului.
„În acest model, dezvoltatorii sunt obligaţi să depună o garanţie fixă de 40 de euro pentru fiecare kW instalat, iar această garanţie trebuie constituită înainte de depunerea cererii de acces la reţea, nu ulterior analizei tehnice. În lipsa acestei garanţii, cererea nu este luată în considerare. Totodată, garanţiile sunt administrate printr-un sistem centralizat al statului, iar proiectele care nu avansează pierd sumele depuse. Acest mecanism a permis eliminarea rapidă a proiectelor neviabile şi reducerea blocajelor din reţea, fără a afecta investiţiile reale, deoarece filtrează încă din faza iniţială proiectele care nu au o susţinere financiară solidă”, se evidenţiază în comunicat.
Prin aceste măsuri se urmăreşte reducerea blocajelor din reţea, creşterea transparenţei şi accelerarea proiectelor energetice serioase, în beneficiul întregii economii, conform aceleiaşi surse.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan declara că trebuie desfiinţate avizele tehnice de racordare (ATR) care blochează sau scumpesc accesul la reţele de energie, menţionând că 90% din proiecte sunt cu caracter speculativ şi cei care le-au obţinut nu intenţionează să le dezvolte şi urmăresc să le vândă. Bolojan menţiona că e nevoie să fie „deparazitate” reţelele de aceste avize tehnice de racordare şi că vor fi făcute publice listele cu societăţile comerciale care au obţinut ATR-uri.
Totodată, secretarul general al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Mircea Man, afirma că peste 78.000 de acorduri tehnice de racordare au fost emise, însă sub 8.000 au şanse reale să funcţioneze.
Potrivit ultimelor date ale ANRE, sunt emise avize tehnice de racordare pentru 80.000 MW de noi centrale electrice.
Bolojan a spus, din nou, că e nevoie să fie „deparazitate” reţelele de aceste avize tehnice de racordare
„Ca să livrezi energie ai nevoie de acces la reţele şi noi trebuie să desfiinţăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces. De ce trebuie să facem asta? Suntem în situaţia în care faţă de aproximativ 9.000 de megawaţi putere zilnică de care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 de megawaţi la finalul anului trecut şi în această primăvară am ajuns la 80.000 de megawaţi. Deci, de aproape 10 ori puterea de care avem nevoie”, a afirmat premierul în 8 aprilie , la o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
El a adăugat că cea mai mare parte din avizele tehnice de racordare au fost emise în ultimii trei ani.
„Suntem în situaţia în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat. (…) Din cei 80.000 MW, în jur de 8.000 MW au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ, cei care au obţinut aceste proiecte nu intenţionează să le dezvolte şi urmăresc să le vândă. Ele oricum n-ar fi viabile pentru că, depăşind de foarte multe ori consumul nostru, n-ai cui să vinzi această energie ipotetică, poate am alimenta şi Europa Centrală, dar în mod efectiv blochează accesul investitorilor serioşi care dispun de finanţări şi nu se pot racorda”, a mai spus Bolojan.
Potrivit premierului, cei care vor să facă investiţii sunt nevoiţi sau să cumpere aceste proiecte de la cei care şi-au rezolvat aceste ATR-uri (avize tehnice de racordare) sau să plătească anumite costuri suplimentare.
„Am avut reglementări permisive, ani de zile nu am avut garanţii, din 2024, ANRE prin regulamente a impus anumite garanţii, dar gândiţi-vă că sunt 5% din valoarea racordării, nu din valoarea investiţiei, deci au fost destul de reduse, s-au mai impus nişte termene care au fost prelungite, cert este că neavând reglementări clare s-au permis aceste acţiuni speculative. De asemenea, nu am avut proceduri competitive şi în principal Transelectrica, care a emis peste 2,3% din aceste puteri, care ţin de aceste avize, a eliberat aceste documente şi în funcţie de dinamica şi de contactele care erau cu Transelectrica, se rezolvau mai devreme sau mai târziu”, a mai arătat Bolojan.
„Avem zeci de hectare de terenuri care sunt scoase formal din circuitul agricol, fără să se facă investiţii pe ele. Ce s-a făcut până acum? V-am spus, s-au modificat aceste reglementări, dar aceste modificări n-au fost de natură a anula aceste ATR-uri, chiar dacă anul trecut au ajuns la termen aproximativ 8.500 de MW, dar, per total, avem deci 80.000, şi nu mai putem să continuăm în felul acesta. Ce trebuie să facem? Să înăsprim regulamentele, să mărim semnificativ garanţiile, să impunem termene ferme, până la care trebuie să se realizeze aceste investiţii, să se obţină documentaţiile, iar dacă nu se obţin aceste termene ferme înseamnă că cei care au depus garanţia trebuie să şi-o piardă, în favoarea societăţii Transelectrica sau a celorlalţi deţinători de reţele, sau în favoarea statului”, a adăugat Ilie Bolojan.
