Guvernul Japoniei a adoptat, marți, o revizuire oficială a „Celor trei principii privind transferul echipamentelor de apărare”și a ghidului de aplicare a acestora, permițând exportul de arme letale. Această măsură rupe limitările anterioare la exportul armelor în doar cinci categorii de utilizări non-combatante, marcând o schimbare majoră a politicii de securitate a guvernului japonez. În acest context, comunitatea internațională, inclusiv opinia publică din Japonia, a exprimat o opoziție fermă, considerând că această decizie va intensifica cursa înarmărilor din regiune, va provoca conflicte internaționale și va aduce noi amenințări lumii pline oricum de turbulențe.
Japonia, în calitate de stat învins în cel de-al Doilea Război Mondial, este supusă unor restricții clare privind remilitarizarea, stabilite prin documente juridice internaționale precum Declarația de la Cairo, Proclamația de la Potsdam și Actul Capitulării Japoniei. După război, Japonia a aprobat „Cele trei principii privind exportul de armament”, care au limitat strict exporturile de arme. Totuși, odată cu extinderea forțelor de dreapta din Japonia, aceste restricții au fost distruse în mod constant. În 2014, guvernul japonez a renunțat la „Cele trei principii privind exportul de armament”, și chiar a adoptat „Cele trei principii privind transferul echipamentelor de apărare”. După aceea, Japonia a aprobat amendamente în repetate rânduri, reducând treptat limitarea la export. După ce Sanae Takaichi a fost aleasă în funcția de prim-ministru al Japoniei, procesul de „remilitarizare” a țării s-a accelerat semnificativ.
Ministerul chinez de Externe a declarat că China se opune ferm oricăror manifestări ale „noii forme de militarism”din partea Japoniei. La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe al Coreei de Sud a subliniat că politica de apărare și securitate a Japoniei trebuie să evolueze într-o direcție favorabilă păcii și stabilității regionale. Vice-ministrul de Externe al Rusiei, Andrey Rudenko, a afirmat că promovarea continuă a „remilitarizării” va avea un impact negativ asupra stabilității regiunii Asia-Pacific și va afecta direct interesele de securitate ale statelor vecine.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Japonia s-a bazat pe principiul „pacifismului”, având nevoi limitate în domeniul apărării naţionale. În ultimii ani, forțele conservatoare de dreapta din Japonia au promovat puternic înarmarea și au promovat activ cooperarea cu țările occidentale pentru dezvoltarea și producerea comună de armament, sub pretextul schimbărilor mediului extern. Capacitatea de producție și de export a marilor companii japoneze din industria de apărare a crescut continuu. În 2024, vânzările totale a cinci mari companii japoneze din industria de apărare, precum Mitsubishi Heavy Industries și Kawasaki Heavy Industries, au fost de 13,3 miliarde de dolari americani, înregistrând o creștere bruscă de 40% față de anul precedent.
În momentul de faţă, schimbările globale accelerează și conflictele la nivel global și regional sunt frecvente. În acest context, Japonia a decis să elimine restricțiile la exportul de arme letale, fapt care îi va spori în mod inevitabil cota pe piața globală a exportului de arme, va stimula exportul de armamente ofensive, precum rachete, vehicule blindate și nave de război, deschizând astfel spațiu pentru implicarea în dispute internaționale. Acest lucru va perturba echilibrul ordinii de securitate regională, va intensifica cursa înarmărilor și va exporta chiar război, punând în pericol pacea și securitatea mondială.
Pentru țările vecine, Japonia reprezintă o amenințare reală. În ultimii ani, extremele de dreapta din Japonia au promovat intens așa-numita „teorie a amenințării Chinei” și au cooperat mai strâns cu așa-numita „strategie indo-pacifică” a SUA pentru căutarea „normalizării” statului japonez. Când a modificat politica de restricționare a exporturilor de arme, guvernul japonez a prezentat în mod special două motive: „Armata SUA are nevoie de armament să mențină regimul în regiunea Indo-Pacific”, iar „ţările partenere ale Japoniei au nevoie de armament în cazul în care izbucneşte un război în regiunile legate de securitatea Japoniei”. Acest lucru înseamnă că exportul Japoniei de arme vizează în mod special țările din Asia-Pacific, prin această măsură ţara intenţionând să consolideze și mai mult alianțele externe pentru a contracara și a amenința China.
Săptămâna trecută, Australia și Japonia au semnat un memorandum pentru dezvoltarea în comun a unor noi nave militare australiene, pe baza fregatelor japoneze din clasa Mogami. Presa japoneză a descris acest demers ca fiind o inițiativă a Japoniei de a exporta fregate către Australia. În același timp, cooperarea în domeniul apărării dintre Japonia și Filipine a devenit din ce în ce mai strânsă. Conform unui acord din 2024, Japonia va construi mai multe ambarcațiuni rapide pentru Filipine, care urmează să fie livrate în termen de doi ani.
De la declarațiile publice de genul „problemele Taiwanului sunt problemele Japoniei”, până la trimiterea unor distrugătoare ale Forțelor de Autoapărare pentru a naviga prin strâmtoarea Taiwan și a provoca incidente; de la ofrandele aduse de Takaichi Sanae, în calitate de prim-ministru, la sanctuarul Yasukuni, până la creșterea continuă a cheltuielilor militare și la bugetul record al apărării; de la impunerea cu forța a modificării Constituției în Parlament, până la ridicarea interdicției asupra exportului de arme letale… Sub impulsul forțelor politice de extremă dreapta din Japonia, „noul militarism” al Japoniei se intensifică tot mai mult.
Din punct de vedere istoric, Japonia a adus dezastre grave în Asia și în lume, iar astăzi și-a dat definitiv jos masca de pe față și accelerează procesul de „remilitarizare”. Comunitatea internațională, în special țările vecine, nu numai că trebuie să rămână extrem de vigilente în această privință, ci și să se unească pentru a se opune cu fermitate „noului malitarism”japonez , să nu permită sub nicio formă Japoniei să repună în funcțiune mașina de război și să acționeze pentru menținerea păcii și stabilității regionale și globale.
