Un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică amenință să scoată peste 3 milioane de euro din buzunarele cititorilor pentru beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România
Asociația Editorilor din România atrage atenția că, deși situația culturii scrise a devenit una dezastruoasă în ultimele nouă luni, a apărut propunerea de a introduce o taxă pe citit care va scoate cel puțin 3 milioane de euro din buzunarele cetățenilor în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România. Această entitate ar urma să primească beneficii consistente din vânzarea fiecărei cărți, indiferent de domeniul acesteia, de țara de proveniență a autorului sau de calitatea de membru/nemembru al Uniunii Scriitorilor.
Concret, pe site-ul Ministerului Culturii a fost pus în dezbatere publică, pe 17 aprilie a.c., un proiect de ordonanță de urgență care distorsionează atât Legea nr. 35/1994, privind timbrul cultural): pretextând simplificarea legii (și eliminarea timbrului folcloric și a timbrului de divertisment), prevederile propuse extind aplicabilitatea timbrului literar la absolut toate categoriile de cărți (indiferent dacă autorul acestora este român, străin sau chiar Inteligența Artificială), tipărite sau audio, în limba română sau în orice limbă străină, inclusiv la albumele de artă! Sumele pretinse cu titlu de timbru literar ar urma să intre exclusiv în conturile Uniunii Scriitorilor din România, al cărei președinte Varujan Vosganian nu este la prima tentativă de a impune o taxă pe citit de asemenea anvergură, după tentativele similare din 2011-2012 și 2014-2016, ambele soldate cu eșecuri răsunătoare.
Reinstituit prin Legea nr. 35/1994, timbrul literar este o prevedere legislativă anacronică, care preia Decretul 31/1949, și care avea un sens atunci când cultura scrisă era apanajul exclusiv al instituțiilor de stat, cărora le revenea de aceea obligația să asigure unicul mijloc de retribuție al scriitorilor (Fondul Literar). După apariția Legii Dreptului de Autor, nr. 8/1996, timbrul literar și-a pierdut orice relevanță, devenind o măsură suplimentară și redundantă de taxare a cititorilor, în beneficiul conducerii Uniunii Scriitorilor din România.
Asociația Editorilor din România propune, de aceea, eliminarea timbrului literar din viitoarea formă a Legii 35/1994, după modelul timbrului folcloric și a timbrului de divertisment.
Pe lângă sumele primite de membrii săi de la edituri ca drepturi de autor, potrivit Legii nr. 8/1996, Uniunea Scriitorilor din România primește deja pentru sine și pentru membrii săi un consistent sprijin de la stat:
- pensionarii membri ai Uniunii Scriitorilor primesc de la bugetul asigurărilor sociale un supliment lunar de 50% din valoarea pensiei (Legea nr. 8/2006);
- indemnizație de merit egală cu trei salarii minime brute (circa 12.000 lei lunar) pentru 126 dintre acei membri ai săi cu merite deosebite (Legea nr. 118/2002);
- circa un milion de euro anual pentru finanțarea revistelor USR (Legea nr. 136/2015;
- participarea la diverse evenimente la nivel național și internațional susținută din fonduri publice (Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român ș.a.);
- numeroase subvenții și alte tipuri de finanțări de la autoritățile locale și centrale pentru organizarea de evenimente proprii ale USR, pentru finanțarea revistelor USR etc.
Revenind la proiectul de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică, dacă Ministerul Culturii nu este de acord cu eliminarea timbrului literar, propunem reducerea cuantumului acestuia la 0,2% din valoarea unei cărți, având în vedere că proiectul extinde aplicabilitatea timbrului la absolut toate cărțile, indiferent dacă sunt tipărite sau audio și indiferent dacă au fost editate sau nu în România.
De asemenea, AER reia modificările propuse Ministerului Culturii încă de acum trei ani, privind actuala formă a Legii nr. 35/1994:
A. la articolul 1, alineat (2) se prevede că timbrul literar se aplică pentru ”cărțile beletristice”; propunem explicitarea termenului și reformularea textului de lege în ”Timbrul literar se aplică pentru fiecare exemplar din cărțile beletristice ale autorilor români, mai puțin cărțile pentru copii, vândute prin unitățile de orice fel, editate sau nu în România”;
B. la articolul 2, alineat (1) impune viramentul lunar către organizațiile de creatori al sumelor încasate, dar el poate fi aplicat doar de către distribuitori, care încasează banii la momentul vânzării către public, dar nu fac raportări lunare către editori și nici plăți lunare către aceștia: propunem ca alineatul să facă referire la plăți ”anuale”;
C. imposibilitatea plății lunare pune editorii în incidența articolului 5, alineat (3), care prevede o exagerată penalizare de 0,2% pe ziua de întârziere, ceea ce transformă debitul datorat organizațiilor de creatori în doar o fracție din accesoriile ce se constituie în debit către bugetul de stat și generează blocaje și tensiuni instituționale inutile între edituri și organismele financiare; propunem ca alineatul să facă referire la penalități de 0,01% pe ziua de întârziere.
De asemenea, AER se pronunță ferm împotriva oricărei încălcări a deciziilor judecătorești definitive: modificările propuse de Ministerul Culturii vor face Uniunea Scriitorilor unic beneficiar al timbrului literar, în condițiile în care există patru decizii consecutive ale instanțelor din România care statuează rolul de beneficiar al acestor sume pentru Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA), entitate care a dovedit că poate să facă proiecte de mult mai mare impact pentru cultura scrisă, având la dispoziție sume mult mai mici decât Uniunea Scriitorilor.
Sperăm că Ministerul Culturii va reevalua oportunitatea modificărilor propuse și va lua cea mai bună decizie în folosul cititorilor români și al culturii scrise din România.
