Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență privind accesul străinilor pe piața muncii din România, care introduce o platformă națională unică pentru gestionarea digitală a lucrătorilor din state terțe și interzice perceperea de taxe sau comisioane de la aceștia, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu.
Actul normativ simplifică procedurile pentru angajatori, reduce termenele de avizare și introduce reguli mai stricte pentru protejarea lucrătorilor și combaterea abuzurilor.
„Noile reglementări facilitează accesul antreprenorilor din România la forța de muncă din state terțe, simplifică procedurile și reduc termenele de avizare”, a precizat Ioana Dogioiu, în briefingul de după ședința de Guvern de joi.
Platformă unică și reguli noi pentru angajatori și lucrători
Una dintre principalele măsuri este crearea platformei naționale workinginromania.gov.ro, prin care autoritățile vor gestiona transparent și digitalizat accesul lucrătorilor străini. Platforma va fi administrată de Ministerul Afacerilor Interne, pe infrastructura MAI.gov.
Actul normativ introduce și o listă a ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial, pe baza datelor furnizate de ANOFM și INS și a consultării partenerilor sociali. De asemenea, este instituit un mecanism de protecție sub forma unui depozit financiar obligatoriu, care va acoperi costurile de repatriere, sprijinul acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și eventualele amenzi aplicate agențiilor de plasare care nu respectă legea.
Potrivit Ioanei Dogioiu, valoarea acestei garanții pentru agențiile de plasare este de 75.000 de euro pentru fiecare 250 de lucrători aduși în România. Ordonanța mai prevede standardizarea contractelor și introduce principiul „angajatorul plătește”, prin care este interzisă solicitarea de comisioane, taxe sau garanții de la lucrători. „Ne aliniem astfel și la standardele OCDE”, a subliniat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Combaterea abuzurilor și legarea recrutării de nevoile economiei
Potrivit Ioanei Dogioiu, noile măsuri vizează trei direcții principale: combaterea migrației ilegale, protejarea lucrătorilor străini și corelarea recrutării cu nevoile reale ale economiei.
Autoritățile au constatat că, în trecut, lucrători aduși formal în România ajungeau ulterior în alte state ale Uniunii Europene, ceea ce genera costuri ridicate pentru stat, inclusiv pentru repatriere, dar și probleme în procesul de aderare la spațiul Schengen.
În același timp, noul cadru legislativ oferă o protecție mai mare lucrătorilor străini, în contextul în care au existat cazuri în care aceștia au fost obligați să plătească comisioane ilegale, nu și-au primit salariile sau au fost supuși unor presiuni.
„Este un câștig important și pentru cetățenii români, pentru că acest mecanism nou așază explicit recrutarea de lucrători străini în raport cu nevoile reale ale economiei și cu protejarea forței de muncă”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Potrivit acesteia, cu excepția unor domenii înalt calificate, angajarea lucrătorilor din afara țării va putea fi inițiată doar pentru ocupațiile incluse în lista celor deficitare.
Principiul este ca locurile de muncă să fie ocupate cu prioritate de forța de muncă disponibilă pe piața internă, iar apelul la lucrători din exterior să fie justificat și controlat.
În plus, angajatorii care doresc să încadreze lucrători străini vor trebui să se înregistreze în platforma electronică, ceea ce va permite autorităților să verifice datele și să reducă riscul de abuzuri sau concurență neloială.
Potrivit informației oficiale transmise de guvern, în ultimii 10 ani, numărul lucrătorilor străini nou-admiși pe piața muncii din România a crescut semnificativ, de la 5.500 în 2015 și 2016 la aproximativ 100.000 anual în perioada 2022-2025.
Pentru acest an, autoritățile au stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini.
