Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Religiozitate declarată foarte mare în România vs. niveluri mai ridicate de corupție și infracționalitate comparativ cu țările scandinave (foarte secularizate)
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Religiozitate declarată foarte mare în România vs. niveluri mai ridicate de corupție și infracționalitate comparativ cu țările scandinave (foarte secularizate)

Contributor
Autor
Contributor
Publicat 24 aprilie 2026
Distribuie

Al. Florin Țene

România este una dintre cele mai religioase țări din Europa: 95% cred în Dumnezeu și se declară religioși: peste 85% afirmă explicit că sunt religioși.

În contrast, țările scandinave (Suedia, Norvegia, Danemarca) au: niveluri foarte scăzute de credință activă și participare religioasă, dar rate mai mici de criminalitate și corupție (în general)

Aceasta creează un aparent paradox: Dacă religia promovează moralitatea, de ce societățile mai religioase nu sunt automat mai „morale”?

Un concept esențial în sociologie este diferența dintre: Religiozitate declarativă, „cred în Dumnezeu”, identitate culturală (ex: „sunt ortodox”) Religiozitate practică: participare regulată la biserică, interiorizarea normelor morale religioase

În România: aproape toți se declară religioși, dar participarea și aplicarea valorilor sunt mai reduse comparativ.

Studiile arată că participarea religioasă reală (nu simpla credință) are efect asupra comportamentului moral

”Urmele paşilor mei”, o amprentă pentru cititorii de azi şi de mâine
10 martie 2021

Relația religie–criminalitate: nu este liniară.Cercetările arată: La nivel individual: religiozitatea poate reduce comportamentele deviante, La nivel societal: relația este complexă și dependentă de alți factori

De exemplu: Unele studii găsesc relație negativă (mai multă religie → mai puține crime) . Altele arată variații mari în funcție de context social și economic

Concluzie: religia NU este un predictor suficient pentru nivelul de criminalitate.

Factorii explicativi principali (analiză comparativă): Dezvoltarea economică și securitatea socială

Discul ,,Doamnele muzicii românești”, parte a unui proiect de promovare a creațiilor aparținând femeilor compozitor din România
13 noiembrie 2019

Țările scandinave: nivel ridicat de trai, inegalitate mică, sisteme de protecție socială puternice.

- Publicitate -

România: inegalitate mai mare, sărăcie relativă mai ridicată. Sociologia arată că criminalitatea este mai puternic corelată cu inegalitatea și sărăcia decât cu religia

Încrederea socială (social trust :Scandinavia: nivel foarte ridicat de încredere între oameni și în instituții.

România: nivel scăzut de încredere interpersonală și instituțională.

Lipsa încrederii duce la: corupție, comportamente oportuniste, evitarea regulilor.

Calitatea instituțiilor:În țările nordice: stat eficient, justiție funcțională, corupție redusă.

În România:

Vlahii din Slovacia – perspective istoriografice pozitiviste din perioada regimului comunist cehoslovac
21 iunie 2025
  • probleme structurale (istorice și instituționale)

👉 Moralitatea socială este influențată mai mult de instituții funcționale decât de credință religioasă.

Moștenirea istorică (comunism vs. dezvoltare continuă).

România: comunism → distrugerea capitalului social, tranziție dificilă → instabilitate normativă

Scandinavia: dezvoltare instituțională continuă, consolidare democratică timpurie.

Religia ca identitate culturală vs. etică internalizată

Studiile despre România arată:religia este adesea identitară și ritualică, corelația cu valori civice este slabă.

Asta înseamnă: religia nu structurează neapărat comportamentul moral zilnic

Teoria sociologică: „secularizarea prosperității”

O explicație importantă: Societățile devin mai puțin religioase pe măsură ce devin: mai prospere, mai stabile, mai sigure.

Aceasta explică de ce: Scandinavia este seculară și sigură. România este mai religioasă, dar mai instabilă

Nu pentru că: lipsa religiei creează moralitate
ci pentru că: condițiile sociale reduc nevoia de religie

Concluzie sintetică

Paradoxul dispare dacă înțelegem că: Religiozitatea declarată ≠ comportament moral, Criminalitatea depinde mai ales de: economie, instituții,inegalitate, încredere socială

Religia are efecte limitate și indirecte la nivel societal. Pe scurt:
Scandinavia nu este sigură pentru că este nereligioasă, ci pentru că are instituții și condiții sociale foarte solide.
România nu este mai puțin morală pentru că este religioasă, ci pentru că religiozitatea este mai degrabă culturală decât normativă.

Bibliografie selectivă (academic și instituțional)

INSCOP Research (2025) – Religiosity in Romania

Cristea et al. (2026), Societies – religiosity and social attitudes

Sandor & Popescu (2008), Religiosity and Values in Romania

Evans & Baronavski (2018) – date comparative despre religiozitate

Personality and Individual Differences (1996) – religie și criminalitate

Meta-analize privind religie și criminalitate

Date generale despre religie în România

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior NHL playoffs: Buffalo Sabres preiau conducerea în seria cu Boston Bruins
Articolul următor ANUNȚ
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Consiliul Concurenței a sancționat COTAR, FORT și 18 companii de taxi pentru o înțelegere anticoncurențială
Actualitate Companii
Prețul accesibil al energiei este în centrul atenției publice, însă adevărata problemă este bunăstarea energetică
Energie
„Parada Dunării – Două steaguri, un fluviu”: cel mai spectaculos eveniment transfrontalier de pe Dunăre revine pe 27 iunie 2026
Actualitate

RSS Știri Financiare

  • Aproape 30% dintre români vor face cumpărături online de pe platforme internaționale în 2026
  • EMERALD deschide la Timișoara prima clinică a rețelei din vestul țării
  • Ambito a realizat lucrări de electrificare pentru echivalentul unui oraș de 20.000 de locuitori 
  • Medikali va deschide o clinică de peste 1.000 metri pătrați în Amber Forest
Cultură și Educație

Le passage: ”Samuraiul” a părăsit o lume căreia simţea că nu-i mai aparţine

3 minute
Cultură și Educație

Despre actualitatea unei antologii de critică literară

7 minute
Cultură și Educație

47 de scurtmetraje sosite din întreaga lume concurează pentru Trofeul Animest 2021

10 minute
Cultură și Educație

Despre jurnalism la timpul prezent: „Îndrumător pentru tinerii ziariști” de Al. Florin Țene și Florin Țene Jr. – scurtă prezentare

4 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?