România devine primul stat membru al Uniunii Europene care răspunde concret noului demers european de combatere a sărăciei, prin inițierea procesului de elaborare a unei Strategii Naționale Anti-Sărăcie și de consolidare a incluziunii sociale.
Anunțul vine la doar o zi după ce Comisia Europeană a adoptat prima Strategie a Uniunii Europene pentru Combaterea Sărăciei, un document strategic care pune accent pe prevenirea excluziunii sociale, reducerea vulnerabilităților și dezvoltarea unor politici integrate de sprijin pentru persoanele aflate în dificultate.
Ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, a anunțat joi că a aprobat prin ordin de ministru demararea procesului de elaborare a strategiei naționale și a depus deja fișa de proiect pentru obținerea unei finanțări de aproximativ 3 milioane de euro prin Programul Asistență Tehnică 2021–2027.
”Ieri, la Bruxelles, comisarul român, vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu a făcut un lucru extraordinar, un lucru promis la începutul mandatului său și cred că trebuie să fim mândri că un comisar român este vârful de lance al acestei inițiative extrem de laudabile, Strategia Eeuropeană pentru Combaterea Sărăciei și Consolidarea Incluziunii Sociale. Comisia Europeană a adoptat această primă strategie și a dat un semnal clar pentru importanța politicilor sociale și pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale. În acest context, mă bucur să vă spun că România este prima țară membră care răspunde concret acestui apel european prin inițierea demersurilor pentru elaborarea si aprobarea unei strategii naționale”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Strategia Europeană pentru Combaterea Sărăciei este construită în jurul a trei direcții majore:
- accesul la locuri de muncă de calitate și combaterea sărăciei în muncă – 1 din 8 lucrători din UE se află în risc de sărăcie (sprijinirea persoanelor inactive, formare profesională, servicii de îngrijire și eliminarea barierelor de acces pe piața muncii);
- prevenirea excluziunii locative și a lipsei de adăpost (sprijin pentru persoanele aflate în risc de evacuare, servicii integrate, extinderea locuințelor sociale și accesibile);
- întărirea măsurilor dedicate copiilor și tinerilor vulnerabili – Cardul European al Garanției pentru Copii (acces la educație, mese școlare, servicii medicale, alimentație sănătoasă, locuire adecvată).
În paralel, ministerul implementează deja proiecte majore cu finanțare europeană dedicate incluziunii sociale, ocupării și sprijinirii persoanelor vulnerabile, inclusiv în comunitățile rurale și în domeniul dizabilității.
În acest sens, MMFTSS și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă au în derulare două proiecte strategice majore:
- proiectul „Furnizare de servicii integrate în comunitățile rurale – facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate”, în valoare de 815 milioane de euro, prin care 2.000 de echipe comunitare integrate vor oferi servicii coordonate pentru aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural;
- proiectul „SMART-SPO”, în valoare de 182 milioane de euro, care modernizează serviciile publice de ocupare prin intervenții active și personalizate pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.
Cele două proiecte sunt complementare și contribuie la consolidarea legăturii dintre serviciile sociale comunitare și măsurile de ocupare, având ca obiectiv creșterea incluziunii sociale și a participării pe piața muncii.
În domeniul dizabilității, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în parteneriat cu ministerul și cu sprijinul Băncii Mondiale, implementează programe pentru creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la viață independentă și la piața muncii. Peste 4.300 de persoane beneficiază de vouchere pentru tehnologii asistive, este dezvoltată o rețea de 500 de asistenți personali profesioniști, iar peste 4.000 de persoane primesc sprijin pentru integrare și menținere pe piața muncii.
Aceste investiții demonstrează că reforma socială este deja în desfășurare, prin intervenții integrate care urmăresc atât creșterea accesului la servicii esențiale, cât și facilitarea integrării pe piața muncii.
