Nou studiu lansat la ANIS International Summit 2026
România ar putea avea un PIB în creștere cu până la 40 miliarde euro, peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și aproximativ 88 miliarde euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung, dacă accelerează tranziția industriei IT către inovare, produse proprii și proprietate intelectuală, până la un nivel comparabil cu Polonia.
Chiar și un scenariu mai conservator, apropiat de evoluția sectorului IT din Cehia, ar putea adăuga aproximativ 6 miliarde euro la PIB și peste 45.000 de locuri de muncă indirecte.
Datele, prezentate în premieră în cadrul ANIS International Summit 2026, evidențiază potențialul economic major al tranziției de la un model bazat predominant pe servicii și outsourcing către unul construit pe inovare și valoare adăugată.
Concluziile fac parte din studiul* „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, realizat de Implement Consulting Group pentru ANIS și lansat în deschiderea ediției de anul acesta al ANIS International Summit, care a avut loc ieri la București. Analiza arată că, deși industria IT din România a înregistrat una dintre cele mai accelerate creșteri din economie în ultimii ani, avantajele care au susținut acest model încep să se erodeze.
În prezent industria IT&C generează aproximativ 8% din valoarea adăugată națională, produce anual aproximativ 24 miliarde euro cifră de afaceri, iar exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul exporturilor de servicii ale României.
Potrivit studiului, fără accelerarea investițiilor în inovare și produse proprii, ritmul de creștere al industriei ar putea încetini de la aproximativ 17% anual în perioada 2021–2023 la doar 2% anual, pe fondul îngustării marjelor, deficitului de competențe și competiției regionale, în contextul global al adopției accelerate a AI
Unul dintre semnalele centrale evidențiate în cadrul summitului este faptul că România nu duce lipsă de talent sau capacitate tehnică, ci de mecanisme care să transforme această capacitate în produse scalabile și valoare economică pe termen lung.
Exemplele prezentate din Polonia și Cehia au arătat că politicile publice coerente, mecanismele simple de acces la finanțare și colaborarea funcțională între administrație și industrie au avut un rol decisiv în dezvoltarea ecosistemelor locale de inovare.
Datele studiului indică mai multe blocaje structurale care încetinesc tranziția către inovare:
- investițiile private în cercetare și dezvoltare rămân la aproximativ 0,3% din PIB, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană
- accesul la finanțare pentru prototipuri și validare timpurie este limitat
- dezvoltarea și protejarea proprietății intelectuale rămân lente și dificil de scalat
- colaborarea dintre corporații, start-up-uri și mediul academic este sub nivelul altor economii din Europa Centrală și de Est, în timp ce adopția digitală în IMM-uri rămâne sub media europeană.
Participanții la Summitul International ANIS – From Scale to Innovation: Romania’s Next Competitive Edge – au atras atenția că diferența dintre economiile care accelerează inovarea și cele care rămân blocate în modele low-value este dată tot mai mult de capacitatea statului de a crea un mediu funcțional pentru investiții și dezvoltare tehnologică.
„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care scalează global. Datele evidențiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziție există, dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil și funcțional pentru inovare, de la mecanisme fiscale și finanțare pentru R&D până la reglementări mai agile și colaborare reală între industrie, administrație și mediul academic”, a declarat Corina Vasile, director executiv al ANIS.
Studiul a pus în discuție și o foaie de parcurs etapizată, construită pe exemple din economii comparabile. Într-o primă etapă, accentul ar putea fi pus pe stimularea dezvoltării de produse și proprietate intelectuală, prin granturi proof-of-concept, mecanisme accelerate de protejare a IP, infrastructură comună pentru AI și IoT, și instrumente fiscale mai accesibile pentru R&D. Etapa a doua ar putea viza scalarea și competitivitatea internațională prin extinderea accesului la capital de creștere, stimularea cererii de inovare prin achiziții publice orientate spre tehnologie și consolidarea poziționării României ca hub regional de inovare.
Dezbaterile au subliniat că succesul unei astfel de tranziții depinde nu doar de existența instrumentelor, ci de viteza de implementare și de capacitatea de a construi un cadru predictibil și funcțional pentru inovare. Concluzia recurentă a discuțiilor a fost că România are nevoie de un cadru de policy mai coerent, predictibil și funcțional pentru susținerea inovării.
ANIS International Summit 2026 – From Scale to Innovation: Romania’s Next Competitive Edge – a evidențiat că tranziția spre inovare nu este o opțiune pe termen lung, ci o condiție pentru menținerea competitivității economice în următorul deceniu.
