Companiile din România mai au la dispoziție doar două săptămâni pentru depunerea situațiilor financiare aferente exercițiului financiar 2025, într-un context în care obligațiile de conformare devin tot mai complexe, iar modificările legislative din ultimul an generează un impact direct asupra raportării financiare, fiscalității și proceselor de resurse umane.
Nedepunerea situațiilor financiare în termenul legal poate atrage amenzi cuprinse între 300 și 4.500 de lei, în funcție de durata depășirii termenului, iar cazurile prelungite pot conduce inclusiv la declararea contribuabilului ca inactiv fiscal, cu efecte semnificative asupra activității companiei, inclusiv în relația cu partenerii comerciali și autoritățile fiscale.
Începând cu exercițiul financiar 2025, situațiile financiare și raportările contabile se depun exclusiv în format electronic, iar noile praguri de clasificare a entităților, actualizate în linie cu Directiva UE 2023/2775, pot modifica obligațiile de raportare pentru numeroase companii.
Totodată, sezonul de închidere financiară din acest an aduce în atenția companiilor subiecte precum ajustările de TVA și de prețuri de transfer, recuperarea pierderilor fiscale, verificările privind capitalurile proprii, implementarea REGES-ONLINE și pregătirea pentru noile cerințe europene privind transparența salarială.
Închiderea financiară: accent pe verificări, inventariere și clasificarea corectă a entităților
Procesul de închidere financiară pentru 2025 presupune mai mult decât întocmirea bilanțului contabil. Companiile trebuie să finalizeze inventarierea patrimoniului, să efectueze reconcilierea soldurilor, să analizeze ajustările și provizioanele și să revizuiască politicile contabile și tratamentele aplicate.
„Vedem un nivel mult mai ridicat de atenție din partea autorităților asupra asigurării consistenței și corelării între raportările financiare și cele fiscale. În acest context, companiile trebuie să abordeze procesul de închidere financiară ca pe un exercițiu strategic, orientat spre conformare și consolidarea mecanismelor de control intern, și nu doar ca pe o obligație administrativă. Clasificarea corectă a entității, analiza capitalurilor proprii și documentarea ajustărilor contabile devin elemente esențiale în pregătirea situațiilor financiare anuale.”, a declarat Mariana Dragomir, Partner, Outsourcing – Accounting, Forvis Mazars în România.
Noile măsuri fiscale introduc și restricții suplimentare pentru societățile care înregistrează activ net contabil sub jumătate din capitalul social, inclusiv limitări privind distribuirea dividendelor și rambursarea împrumuturilor către acționari sau asociați până la reconstituirea capitalului propriu.
Ajustările fiscale și TVA rămân zone de risc pentru companii
În zona fiscală, ajustările de TVA rezultate în urma inventarierii anuale, tratamentul creanțelor neîncasate și implicațiile ajustărilor de prețuri de transfer continuă să reprezinte principalele zone de risc pentru contribuabili.
În același timp, companiile trebuie să finalizeze corect calculul impozitului pe profit, inclusiv verificarea deductibilității cheltuielilor sociale, de protocol sau a ajustărilor pentru depreciere.
„Autoritățile fiscale analizează din ce în ce mai atent documentarea ajustărilor fiscale și a tranzacțiilor intragrup. În special în cazul ajustărilor de prețuri de transfer, companiile trebuie să poată demonstra clar substanța economică a serviciilor și tratamentul TVA aplicat. În paralel, definitivarea calculului de impozit pe profit necesită o atenție sporită asupra deductibilității anumitor categorii de cheltuieli și asupra recuperării pierderilor fiscale.”, a menționat Mihaela Hampu, Director, Tax, Forvis Mazars în România.
Anul fiscal 2025 este ultimul an de aplicare a facilităților prevăzute de OUG 153/2020 privind bonificațiile pentru menținerea sau creșterea capitalurilor proprii.
REGES-ONLINE și controalele ITM schimbă agenda departamentelor de HR
În zona HR & Payroll, după finalizarea procesului de migrare la REGES‑ONLINE la 31 decembrie 2025, atenția angajatorilor se mută de la aspectele tehnice ale tranziției către conformitatea operațională și calitatea datelor raportate, în acord cu prevederile HG nr. 295/2025 și ale Ordinului nr. 1107/2025.
Pentru multe organizații, acest nou cadru presupune verificarea și corectarea informațiilor existente în registru, precum și alinierea proceselor interne de HR și Payroll la cerințele actuale de raportare și administrare a datelor privind salariații și contractele individuale de muncă.
În paralel, intensificarea controalelor ITM aduce un accent sporit pe evidența timpului de muncă, completarea și transmiterea corectă a datelor în REGES‑ONLINE, precum și pe conformitatea dosarelor de personal, dincolo de simpla existență a raportărilor.
„Finalizarea migrării la REGES‑ONLINE nu înseamnă finalul efortului pentru angajatori. Din contră, etapa actuală scoate în evidență nevoia de curățare și actualizare a datelor, revizuirea proceselor interne și clarificarea responsabilităților privind administrarea informațiilor de personal. În plus, controalele ITM se concentrează tot mai mult pe conformitatea documentației și pe corectitudinea raportărilor efective, nu doar pe respectarea unor termene formale.”, a explicat Anca Lamba, Senior Manager, Outsourcing – HR & Payroll, Forvis Mazars în România.
Transparența salarială devine un proiect strategic pentru companii
Directiva europeană privind transparența salarială, care trebuie transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026, intră într-o etapă decisivă și pentru companiile din România, după publicarea proiectului legislativ național în consultare publică la finalul lunii martie 2026.
Noile reguli vor avea impact asupra tuturor angajatorilor, indiferent de dimensiune, și vor schimba fundamental modul în care organizațiile stabilesc, documentează și comunică politicile de remunerare. Printre obligațiile vizate se numără transparența grilelor salariale, accesul angajaților la informații privind criteriile de salarizare și promovare, precum și raportarea diferențelor salariale între femei și bărbați.
În plus, companiile vor trebui să demonstreze că politicile de compensare sunt bazate pe criterii obiective și neutre din perspectiva genului, iar organizațiile care înregistrează diferențe salariale semnificative vor putea fi obligate să implementeze măsuri corective și planuri de acțiune.
„Termenul de transpunere al Directivei europene privind transparența salarială se apropie rapid, iar de la publicarea draftului legislativ în România, pe 30 martie, subiectul a generat tot mai multe dezbateri în mediul de afaceri, în special în jurul modului în care companiile își vor adapta politicile de remunerare și procesele interne. În practică, multe organizații descoperă că nu au încă o arhitectură clară a rolurilor, criterii unitare de evaluare sau mecanisme suficiente pentru justificarea diferențelor salariale. Dincolo de conformare, transparența salarială va avea un impact direct asupra culturii organizaționale, retenției și reputației angajatorului.”, a menționat Florina Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars în România.
Termenul de 2 iunie impune o rigoare sporită. Recomandăm companiilor să prioritizeze în această perioadă auditul intern și reconcilierea datelor, asigurându-se astfel că situațiile financiare pentru 2025 reflectă corect realitatea economică și respectă noile cerințe de raportare.
