Comunicat World Vision România
Fundația World Vision România solicită Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege privind finanțarea ONG-urilor, adoptat de Senat (L233/2026). Inițiativa legislativă propune obligativitatea publicării identității donatorilor persoane fizice care depășesc pragul de 5.000 lei anual și a oricărei donații corporative, condiționată de sancțiuni severe, inclusiv dizolvarea de drept a organizației. Această măsură nu rezolvă nicio problemă reală de transparență, încălcă drepturi fundamentale europene și periclitează direct serviciile către comunitățile vulnerabile pe care le deservim.
„Nu suntem împotriva transparenței, ba din contra, o practicăm și o susținem. Dar transparența autentică înseamnă că instituțiile statului folosesc responsabil datele pe care le dețin deja. Înseamnă un mediu legislativ în care cetățenii aleg să doneze fără teamă. O lege care transformă actul de a dona într-un risc personal nu produce transparență, ci descurajează donațiile. Iar consecința directă o suportă copiii vulnerabili pe care îi sprijinim.”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Ce este în joc: copiii vulnerabili din România, incluși în programele ONG-urilor
În 36 de ani de activitate în România, Fundația World Vision România a sprijinit peste 4 milioane de persoane, dintre care peste 2 milioane de copii în mod direct, prin programe de educație, nutriție, protecție socială și dezvoltare comunitară în mediul rural. Eficiența acestor programe este documentată: un studiu realizat în rândul a 494 de alumni arată că 9 din 10 tineri consideră că participarea în programele fundației le-a influențat decisiv parcursul educațional și profesional, 83% raportând o creștere a motivației pentru educație și 75,9% spun că le-au dat șanse mai bune de integrare profesională.
Donatorii privați – persoane fizice și companii – sunt parte esențială din aceste rezultate. O lege care descurajează donațiile reduce concret resursele disponibile pentru programele care țin copiii în școală și îi ajută să iasă din sărăcie.
De ce această lege nu este necesară: statul are deja acces la date
Inițiativa legislativă pleacă de la o premisă falsă: că identitatea donatorilor ONG-urilor este ascunsă autorităților. În realitate, cadrul normativ în vigoare oferă statului român acces complet la aceste informații prin mecanisme deja funcționale:
Raportări contabile și fiscale existente
- Bilanț contabil anual, cont de rezultat și note explicative depuse obligatoriu la ANAF de toate asociațiile și fundațiile.
- Declarația de trezorerie (introdusă din 2023) include sursele de finanțare: sponsorizări, sume redirecionate (3,5% din impozit pe venit, impozit pe profit/microintreprinderi) și modul de utilizare a acestora.
- Sistemul SAF-T (obligatoriu din 2025) oferă ANAF acces direct, în format electronic structurat, la baza de date contabilă a organizației. Orice donator al cărui CNP/CIF a fost introdus în contabilitate devine automat identificabil pentru stat.
- Registrul entităților pentru deduceri fiscale necesar pentru a primi sponsorizări. Companiile sponsoare depun raportări care includ CIF-ul beneficiarului.
- Formulare 3,5% statul procesează direct CNP-ul persoanei fizice care redirecionează impozitul.
Donații de la persoane fizice
- Peste 25.000 lei: contractul de donație în formă autentică (notar) este obligatoriu, iar notarii raportează către stat actele autentificate.
- Sub 25.000 lei prin virament bancar: identitatea donatorului este înregistrată în sistemul bancar.
- Donații în numerar: chitanta obligatorie, înregistrată în contabilitate, accesibilă ANAF. Nerespectarea constituie contravenție sau infracțiune (evaziune fiscală).
În plus, ANAF are acces în Registrul Centralizator al Conturilor Bancare, unde apar toți cei care au efectuat viramente către o organizație.
În concluzie, în circuitele financiare legale din România, autoritățile fiscale și bancare pot reconstitui deja identitatea donatorilor prin mecanismele existente. Confidențialitatea unui donator față de public este singura formă de protecție pe care o are în prezent, iar aceasta este legitimă. Obligarea ONG-urilor să publice datele personale ale donatorilor ridică probleme serioase de compatibilitate cu principiile prelucrării datelor cu caracter personal prevăzute la art. 5 din Regulamentul UE 679/2016 (GDPR), în special minimizarea datelor și limitarea scopului, întrucât statul deține deja aceste informații prin mecanismele de raportare existente
Sancțiunea de dizolvare: disproporționată și neconstituțională
Proiectul de lege introduce o sancțiune juridic definite vag: „suspendarea de drept a activității“ urmată de dizolvare, declanșată automat în cazul nedepunerii unei declarații administrative, fără ca organizația să fi săvârșit vreo faptă ilegală.
Codul penal (art. 140) prevede suspendarea activității persoanei juridice ca pedeapsă complementară, aplicată de un judecător, exclusiv în legătură cu infracțiunea săvârșită. L233/2026 depășește pragul de severitate al răspunderii penale, fără nicio instanță și fără nicio infracțiune. Suspendarea automată „de drept“ încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, garantate de art. 6 CEDO.
Măsura pune în imposibilitate de funcționare organizații aflate în raporturi juridice active (contracte de muncă, contracte de voluntariat, proiecte cu finanțare europeană), fără nicio procedură de remediere prealabilă.
Incompatibilitate cu standardele europene
Inițiativa legislativă nu trece testul de necesitate și proporționalitate impus de art. 11 din CEDO (libertatea de asociere) și art. 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat explicit în cauza C-78/18 (Comisia Europeană vs. Ungaria, hotărârea din 18 iunie 2020) că obligațiile excesive de dezvăluire publică a finanțărilor ONG-urilor:
- produc efect stigmatizant asupra organizațiilor și donatorilor;
- creează neîncredere în raport cu activitățile societății civile;
- descurajează donațiile și implicarea civică;
- încalcă libertatea de asociere și libera circulație a capitalurilor.
Astfel, Ungaria a fost obligată să modifice o lege similară. România, ca stat membru al UE și al Consiliului Europei, riscă același parcurs. Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului din Senat au emis deja avize negative față de această inițiativă.
Poziția World Vision România: pro-transparență, împotriva disproporționalității
Fundația World Vision România susține transparența și o practică consecvent. Publicăm anual rapoarte de activitate și situații financiare și ne supunem tuturor obligațiilor de raportare existente.
Solicităm Camerei Deputaților:
- Respingerea proiectului L233/2026;
- O dezbatere bazată pe date: instituțiile publice care colectează deja date despre ONG-uri să comunice public cum le prelucrează și cu ce rezultate;
- Un mecanism de echilibrare real: orice viitoare reglementare în domeniu să fie precedată de o analiză de impact, de consultări reale cu societatea civilă și de un test de proporționalitate față de standardele europene.
