Analiză CITR
Primul trimestru al anului 2026 marchează o schimbare majoră în economia românească: dificultatea financiară nu mai afectează predominant companiile mici, ci se mută accelerat către firmele cu masă critică în economie. Potrivit unei analize realizate de CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, numărul companiilor mari intrate în insolvență a crescut semnificativ în primele trei luni ale anului, semnalând o propagare mai amplă a presiunii economice în lanțurile de furnizori, creditori și locuri de muncă
Dintre entitățile intrate în insolvență, 19 sunt companii cu active de peste 4 milioane de euro fiecare. Prin comparație, în perioada similară a anului trecut doar două companii de această dimensiune intraseră în insolvență. Cele 19 companii concentrează active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro și datorii totale de peste 448 milioane de euro, în timp ce 884 de angajați sunt afectați direct de intrarea acestora în procedură.
În total, 66 de companii de impact, cu active imobilizate de peste 1 milion de euro, au intrat în insolvență în T1 2026, comparativ cu 25 în aceeași perioadă din 2025, echivalentul unei creșteri de 164% într-un singur an.
„Vedem în primul trimestru din 2026 o mutare clară a presiunii economice către companiile cu greutate reală în economie. Nu mai vedem doar vulnerabilitate punctuală la businessuri mici. Presiunea economică a ajuns la companii cu masă critică – firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori. Când astfel de companii intră în dificultate, efectul nu mai este izolat, ci se propagă în economie”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
La nivel general, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în T1 2026, în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
„În acest context, accesarea timpurie a instrumentelor de restructurare – concordat preventiv, restructurare extrajudiciară sau acorduri cu creditorii – devine esențială. Companiile care acționează în prima parte a anului 2026 au șanse semnificativ mai mari de redresare decât cele care amână decizia până când dificultatea devine structurală”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru.
Agricultura, sectorul cu cea mai abruptă deteriorare
Cea mai abruptă deteriorare este vizibilă în agricultură. Rata normalizată a insolvențelor a crescut în T1 2026, aproape dublându-se într-un singur an. Evoluția vine pe fondul efectelor climatice severe din 2024, al costurilor ridicate de finanțare și al perturbărilor persistente din lanțurile globale de aprovizionare.
Cele mai multe insolvențe din categoria companiilor mari provin din industrie și producție. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro activează în domenii precum panificație, agro-alimentar, prelucrarea lemnului sau construcții metalice. Presiunea asupra acestor sectoare vine din suprapunerea mai multor factori: costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare.
În paralel, încetinirea economiei germane — principalul partener comercial al României — afectează direct companiile locale integrate în lanțurile industriale europene, în special pe segmentul producției și componentelor industriale.
Analiza CITR arată că percepția generată de numărul de insolvențe nu reflectă întotdeauna riscul real din economie. Raportat la numărul de companii active, construcțiile devin sectorul cu cea mai mare vulnerabilitate. În schimb, comerțul — deși continuă să conducă în clasamentele brute — are o rată normalizată, apropiată de media economiei. Sectorul IT și comunicații rămâne cel mai stabil, cu o rată de doar 4,3 insolvențe la 10.000 de firme active.
Raportul indică însă și o posibilă revenire în 2027, când România ar putea înregistra o scădere de 6% a insolvențelor.
Din totalul celor 1.829 de insolvențe înregistrate în primul trimestru, 738 au fost deschise doar în luna martie, reprezentând aproximativ 40% din totalul trimestrului. Potrivit CITR, această concentrare indică o accelerare a presiunii financiare în economie și sugerează că ritmul insolvențelor ar putea continua să crească și în trimestrul al doilea.
Într-un context economic în care presiunea financiară începe să afecteze companii cu impact sistemic, intervenția timpurie prin restructurare deseori reprezintă diferența dintre redresare și dificultate structurală.
