Salariul minim va crește de la 01.07.2026 la 4.325 lei de la 4.050 lei, așadar cu 6,79%, în același timp se negociază cu sindicatele din sectorul bugetar legea salarizării unice, în schimb despre pensionari se păstrează o tăcere asurzitoare! Este al doilea an în care pensiile sunt înghețate, astfel s-a ajuns ca faimoasa creștere a pensiilor de aprox. 21,8% din septembrie 2024 să fie anulată de inflația din 2025, respectiv 9,7% și de cea din aprilie 2026, când inflația a ajuns la 10,71%, conform BNR. Dar, trebuie menționat că de fapt în septembrie 2024 nu a fost o creștere, ci o recalculare, ca atare puterea de cumpărare a pensionarilor este afectată dramatic. Deși legislația din România prevede o indexare a pensiei cu inflația din fiecare an, plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, acest lucru nu se întâmplă, pe când creșterea salariului minim și o dată cu el și a celorlalte salarii, are loc an de an. De ce nu se respectă legea și în cazul pensiilor? Acum, dacă ne gândim la o persoană care a ieșit la pensie acum 10 ani și a ,,prins” niște prorogări în ceea ce privește indexarea pensiei, vom observa că apar niște discrepanțe uriașe între acesta și o persoană care se pensionează azi și care, de bine, de rău, a beneficiat de creșteri salariale în acest interval, vorbesc de 2 persoane comparabile ca nivel de pregătire, cu același parcurs profesional, dar pe care le desparte acest interval de 10 ani. Apoi, ne mirăm că sunt diferențe, păi cum să nu fie? În ceea ce privește indexarea pensiilor, iată care este situația la nivel de U.E.:
| Țara | Mecanismul de indexare | Observații |
| România | Inflație + 50% din creșterea salariului mediu brut. | Înghețată prin lege pentru 2025 și 2026; valoarea punctului este blocată la 81 RON |
| Germania | Corelată exclusiv cu evoluția salariilor brute | Pensionarii pierd putere de cumpărare în anii în care inflația depășește creșterea salarială. |
| Franța | Corelată direct cu Indicele Prețurilor de Consum. | Guvernul aplică frecvent măsuri de sub-indexare sau amână termenele pentru a reduce deficitul. |
| Ungaria | Corelată exclusiv cu inflația prognozată. | Dacă inflația reală depășește prognoza, se aplică o corecție retroactivă în luna noiembrie. |
| Polonia | Inflație + minimum 20% din creșterea salariului mediu real. | Indexarea se aplică direct asupra soldului contului personal virtual și a pensiilor aflate în plată. |
| Italia | Indexare progresivă în funcție de inflație. | Pensiile mici sunt indexate 100% cu inflația, iar cele mari primesc doar procente parțiale. |
| Spania | Corelată cu inflația medie din anul precedent. | Guvernul a eliminat vechiul indice fix de 0,25%, dar aplică suprataxe fiscale pe salarii mari. |
| Cehia | Inflație + o treime din creșterea salariilor reale. | Legislația a fost modificată recent pentru a reduce procentele acordate în perioadele de inflație șoc. |
| Grecia | 50% evoluția PIB + 50% Indicele Prețurilor de Consum. | După un deceniu de înghețare completă, indexările au fost reluate doar pentru o parte din pensionari. |
| Austria | Corelată cu rata inflației pe o perioadă de 12 luni. | Pensiile mici primesc adesea procente de indexare suplimentare, peste rata standard a inflației. |
| Belgia | Indexare automată imediată | Pensiile cresc cu 2% automat, la scurt timp după ce inflația depășește un anumit prag fiscal. |
| Olanda | Corelată cu evoluția contractelor colective de muncă. | Indexarea depinde direct de rata de finanțare și de rezervele totale de capital ale fiecărui fond. |
Câteva observații:
– sunt țări care au o pensie fixă pentru toți pensionarii indiferent de contribuțiile avute în perioada activă (vezi Olanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Irlanda), dar se adaugă și o pensie privată obligatorie (Olanda);
– indexarea se face pentru pensiile din sistemul public, pentru cele private nu se indexează, creșterile depind de investițiile făcute;
– sunt puține țări care ,,prorogă” indexările așa cum o face România, unde se pare că a devenit o regulă.
