Miercuri, 24 iunie 2026, la Academia de Studii Economice, în sala Virgil Madgearu, a avut loc lansarea primei ediții a cercetării sociologice “INDEXUL Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP: România între incertitudini și speranță”. Cercetarea sociologică a fost realizată de INSCOP Research la solicitarea Newmoney.ro, în parteneriat cu Informat.ro și cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Studiul a fost lansat în cadrul conferinței NewMoney.talks / Punctul de inflexiune organizată de newmoney.ro și Informat.ro, în parteneriat cu Academia de Studii Economice și cu sprijinul E-ON, Clinicile Affidea, Auchan, Easy Asigurări.
NewMoney.ro, în parteneriat cu Informat.ro, INSCOP Research și Strategic Thinking Group au dezvoltat platforma de dezbateri NewMoney.Talks, prin care teme importante ale societății românești sunt puse pe agenda publică, interogate, dezbătute și mediatizate. Ne propunem să punem întrebările care trebuie, cui trebuie și cum trebuie, astfel încât să provocăm un proces amplu de reflecție, care să depășească cadrul unei simple conferințe.
Raportează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media: votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani, angajații din sectorul privat. Spun că veniturile au rămas la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenților: votanții PNL și USR, persoanele între 45 și 59 de ani, angajații din sectorul public. Declară că veniturile li s-au redus într-o proporție peste medie: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București.
11.5% dintre participanții la sondaj cred că veniturile familiei lor vor crește în următoarele șase luni. 41.6% apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 37.7% se așteaptă la o scădere a veniturilor. 9.2% nu știu sau nu răspund.
Anticipează o creștere a veniturilor familiale într-o proporție mai mare decât media: votanții PSD, bărbații, tinerii sub 30 de ani, angajații din sectorul privat. Cred că veniturile vor rămâne la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, angajații din sectorul privat. Votanții AUR, femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public se așteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporție peste media eșantionului.
84.5% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor crește în următoarele șase luni. 8.5% cred că acestea vor stagna, iar 3.8% apreciază că vor scădea. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.1%.
Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public se așteaptă la o creștere a prețurilor cu un procent mai ridicat decât restul populației. Consideră că prețurile vor rămâne stabile într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții PSD anticipează o scădere a prețurilor într-o proporție peste media eșantionului.
5.2% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere titluri de stat în următoarele șase luni, în timp ce 91.7% spun că nu. 3.1% nu știu sau nu răspund.
Votanții USR și locuitorii din București intenționează într-un procent mai ridicat decât restul populației să cumpere titluri de stat.
17% dintre români afirmă că intenționează să cumpere euro în următoarele șase luni. 81.4% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.6%.
Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București intenționează, într-un procent mai ridicat decât restul populației, să cumpere euro. Declară că nu intenționează să cumpere euro într-o proporție mai mare decât media: votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară.
20.6% dintre participanții la sondaj declară că intenționează să economisească lei într-un depozit bancar în următoarele șase luni. 78% spun că nu au această intenție. 1.4% nu știu sau nu răspund.
Intenționează să economisească într-un depozit bancar într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public. Nu au în vedere o astfel de achiziție într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară.
9.5% dintre cei chestionați afirmă că intenționează să cumpere o mașină în următoarele șase luni. 89.9% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.6%.
Votanții PNL, bărbații și tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o mașină într-un procent mai ridicat decât media. Declară că nu intenționează să cumpere o mașină într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PSD și USR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare.
23.6% dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere electrocasnice sau mobilier în următoarele șase luni. 75.3% spun că nu au această intenție. 1.1% nu știu sau nu răspund.
Au în intenție să achiziționeze electrocasnice sau mobilier într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat. Votanții PSD, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din București declară că nu intenționează să facă astfel de achiziții într-un procent mai ridicat decât restul populației.
8.7% dintre români afirmă că intenționează să cumpere o locuință (garsonieră, apartament sau casă) în următoarele șase luni. 91.2% declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.1%.
Tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni într-o proporție mai mare decât media.
10.6% dintre participanții la sondaj consideră că au control asupra situației lor economice în anii următori în foarte mare măsură. 25.5% spun că au în destul de mare măsură control, 28.8% în destul de mică măsură, iar 30% în foarte mică măsură sau deloc. 5.2% nu știu sau nu răspund.
Consideră că au control asupra situației lor economice într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Simt că au puțin sau deloc control asupra situației economice personale într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară.
14.6% dintre cei chestionați declară că au foarte multă încredere că generația tânără va schimba România în bine. 22.7% au destul de multă încredere, 27.1% destul de puțină, iar 32% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.6%.
Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat au încredere în generația tânără într-o proporție mai mare decât media. Au cea mai puțină încredere că generația tânără va schimba România în bine: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară.
33.6% dintre români cred că peste 10 ani viața în România va fi mai bună decât în prezent. 16.1% apreciază că va fi la fel, iar 38.1% consideră că va fi mai rea. 12.2% nu știu sau nu răspund.
Cred că viața în România va fi mai bună peste 10 ani într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare. Votanții USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București consideră că situația va rămâne neschimbată într-un procent mai ridicat decât restul populației. Sunt pesimiști cu privire la evoluția României peste 10 ani într-o proporție peste medie: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Întrebați în ce domenii cred că România are cele mai mari șanse să performeze bine în viitor, 37.3% dintre participanții la sondaj indică agricultura și producția alimentară, 23.4% tehnologia și digitalizarea, 15.8% educația și pregătirea tinerilor, iar 13.4% drumuri, autostrăzi și infrastructura. 10.8% menționează afacerile și dezvoltarea companiilor românești, 6.6% sportul și performanța sportivă, 6.4% protecția mediului și energia verde, iar 5.1% cultura și industriile creative. Ponderea non-răspunsurilor este de 16.5%.
Văd cele mai mari oportunități de dezvoltare în agricultură și producția alimentară într-o proporție peste medie: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei din mediul rural, angajații din sectorul public. Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat consideră că tehnologia și digitalizarea reprezintă principalul avantaj competitiv al României într-un procent mai ridicat decât restul populației. Indică educația și pregătirea tinerilor ca principal domeniu de potențial într-o proporție mai mare decât media: persoanele de peste 60 de ani și angajații din sectorul privat.
Întrebați care sunt cele mai importante lucruri de care România are nevoie pentru a se dezvolta în următorii ani, 46.7% dintre cei intervievați indică lideri politici mai competenți, 36.1% o educație mai bună, iar 19.2% dezvoltarea economică și investițiile. 11.8% menționează implicarea mai activă a cetățenilor, 9.3% păstrarea valorilor și tradițiilor românești, 8.4% tehnologia și digitalizarea, iar 6.8% valorificarea relației cu Uniunea Europeană. 4.8% nu știu sau nu răspund.
Cred că România are nevoie de lideri politici mai competenți într-o proporție peste medie: votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul public.mConsideră că educația reprezintă principala prioritate pentru dezvoltarea României într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București. Persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și superioară și locuitorii din București indică într-un procent mai ridicat decât restul populației dezvoltarea economică și investițiile.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Lansăm astăzi prima ediție a INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP, un program de cercetări sociologice care va măsura periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale românilor prin sondaje la nivel național realizate de INSCOP Research. Ne propunem ca INDEXUL Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP să devină un proiect cu impact național și credibilitate științifică, un instrument solid de evaluare a sentimentului economic din România, comparabil cu cercetări și analize similare la nivel internațional. Prin indicatori monitorizați constant și teme adaptate contextului, INDEXUL va oferi astfel o radiografie detaliată a încrederii, consumului, economisirii și perspectivelor economice ale populației. Rezultatele INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP vor fi lansate public prin evenimente și parteneriate media de anvergură, devenind repere relevante pentru mediul de afaceri,
factorii de decizie și opinia publică.”
Metodologie: Datele cercetării ”INDEXUL Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP” au fost culese în perioada 2–8 iunie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
10.9% dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni. 45.4% spun că acestea au rămas la același nivel, iar 41.1% că s-au diminuat. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.6%.
