Studiu Deloitte
- Reprezentanții Generației Z și ai Millennials din România susțin că inteligența artificială are un impact pozitiv atât asupra vieții lor personale cât și asupra activității profesionale
Românii din generațiile Z (78%) și Millennials (85%) spun că nu își permit o locuință proprie, procente mult mai ridicate decât mediile globale (51%, respectiv 40%), aspect care le influențează semnificativ traiectoria profesională, conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2026, realizat în 44 de țări inclusiv România. În același timp, mai mult de jumătate dintre participanții din România (55% din Generația Z și 66% dintre Millennials, cu zece, respectiv 22 de puncte procentuale peste media globală) declară că se simt nesiguri din punct de vedere financiar, iar 46% dintre cei din Generația Z și 62% dintre Millennials afirmă că trăiesc de la un salariu la altul. Astfel, peste jumătate dintre românii din ambele generații spun că au amânat decizii importante de viață din cauza situației financiare.
Principala îngrijorare a tinerilor români rămâne legată de costul vieții de zi cu zi (50% din ambele generații), iar pe locurile următoare se află instabilitatea politică (26% din Generația Z, 34% dintre Millennials) și corupția (25%, respectiv 30%).
Pe fondul acestor evoluții, nivelul de stres rămâne ridicat – 38% dintre românii din Generația Z și 30% dintre Millennials afirmă că se simt stresați în cea mai mare parte a timpului, în principal cu privire la situația financiară pe termen lung (51% din Generația Z, 41% dintre Millennials), starea de sănătate și bunăstarea familiei (47%, respectiv 45%) și situația financiară curentă (46%, respectiv 41%).
Pe de altă parte, tinerii din România consideră benefic impactul adoptării inteligenței artificiale (AI) în mediul profesional – 66% dintre reprezentanții Generației Z și 48% dintre Millennials spun că folosesc AI în activitatea de zi cu zi, iar cei mai mulți susțin că are un impact pozitiv atât asupra vieții personale (81% din Generația Z, 71% dintre Millennials), cât și asupra vieții profesionale (77%, respectiv 67%).
Cu toate acestea, persistă o serie de bariere care limitează utilizarea soluțiilor bazate pe AI la locul de muncă – un sfert dintre respondenții din ambele categorii spun că nu au încredere în rezultatele generate, iar alții invocă capabilitățile limitate ale instrumentelor (22%) și integrarea slabă în fluxurile de lucru. De asemenea, doar 25% dintre respondenții din ambele generații consideră că instrumentele AI puse la dispoziție de angajatori sunt suficiente, semnificativ sub media globală de aproximativ 40%.
Nivelul de pregătire rămâne, de asemenea, scăzut. Doar 17% dintre românii din Generația Z și 24% dintre Millennials au finalizat traininguri în AI, însă o treime din prima categorie și un sfert dintre cea de-a doua caută în mod activ noi oportunități de formare. Totodată, gradul de încredere în utilizarea AI variază – 68% pentru Generația Z și doar 46% pentru Millennials.
„Studiul de anul acesta evidențiază incertitudinile cu care se confruntă tinerii din România, comparativ cu cei din celelalte state analizate, dar și deschiderea față de schimbările majore pe care le aduce adopția accelerată a inteligenței artificiale în activitatea profesională. Însă limitările care încă persistă, printre care relevanța incertă a soluțiilor furnizate de instrumentele bazate pe AI dar și suportul organizațional scăzut, au potențialul de a eroda rapid apetitul real al tinerilor pentru tehnologie. Astfel, angajatorii trebuie să-și actualizeze în permanență strategia de integrare a AI în activitatea curentă: să țină pasul cu evoluțiile în domeniu, dar și să investească în training continuu, să creeze cadre clare de utilizare și să integreze tehnologia în mod relevant în fluxurile de lucru. În egală măsură, este esențială construirea încrederii în astfel de instrumente, prin transparență cu privire la rezultatele generate și la planurile concrete de armonizare a soluțiilor bazate pe AI cu competențele umane”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România.
Referitor la aspirațiile profesionale, chiar dacă 79% dintre românii din Generația Z și 62% dintre Millennials își doresc la un moment dat roluri de leadership, acestea nu reprezintă o prioritate: doar 4% din fiecare categorie indică leadershipul drept obiectiv principal. În schimb, prioritățile dominante sunt echilibrul între viața personală și cea profesională (25% din Generația Z, 37% dintre Millennials), independența financiară (24%, respectiv 14%), dezvoltarea continuă (12%, respectiv 17%) și specializarea în domeniul de activitate (15%, respectiv 12%).
În privința parcursului profesional, o treime dintre tinerii români participanții la studiu pun accentul pe progresul constant (cu aproximativ zece puncte procentuale sub media globală), însă o pondere semnificativă o au și cei deschiși la creștere accelerată (25% pentru ambele generații). Totodată, mobilitatea laterală este mai frecventă decât la nivel global – 24% dintre reprezentanții Generației Z și 23% dintre Millennials sunt dispuși să schimbe roluri pentru a găsi poziția potrivită.
Studiul Deloitte Global Gen Zand Millennial Survey 2026, ajuns la ediția a 15-a, a fost efectuat în rândul a circa 8.200 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 14.400 de reprezentanți ai Generației Z de peste 18 ani (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2007), din 44 de țări din întreaga lume.
