De la „All Quiet on the Western Front” la „Schindler’s List”, filmele cu tematică anti-război au zguduit întotdeauna sufletele oamenilor. În această vară, lansarea cu succes a filmului chinezesc „Once Upon a Time in the Middle East” reamintește încă o dată cât de prețioasă este viața în pace pentru fiecare familie! De data aceasta însă, un bucătar chinez este cel care, pe fundalul unui Orient Mijlociu mistuit de flăcările războiului, ajunge să conducă o operațiune de salvare a unor vieți, atât de emoționantă încât aduce lacrimi în ochii spectatorilor.
Mulți dintre cei care au vizionat filmul spun că este producția chineză cu cel mai profund impact pe care au văzut-o în ultimii ani. De asemenea, unii critici consideră că, fiind primul film realist anti-război din China, „Once Upon a Time in the Middle East” rupe cu tiparele tradiționale ale narațiunii eroice occidentale, pornind de la o temă simplă – „a mânca bine” – și integrând subtil în poveste valori chinezești precum destinul comun, prețuirea armoniei și respingerea tiraniei. Este o operă de referință.
Peste hotare, „Once Upon a Time in the Middle East” a stârnit deja interes chiar înainte de lansare. Mulți internauți au ajuns la aceeași concluzie: filmele chinezești, reprezentate de această producție, sunt pe cale să răstoarne tiparele narative clasice de la Hollywood și să redefinească, la un nivel superior, logica și valorile narațiunii globale.
Titlul internațional al filmului, „Once Upon a Time in the Middle East”, este perceput ca fiind plin de respect și căldură. Povestea este văzută prin ochii lui Xu Fu, un bucătar din nord-estul Chinei, care privește de la egal la egal suferințele oamenilor obișnuiți aflați în mijlocul războiului. O astfel de perspectivă nu are precedent în cinematografia chineză sau mondială.
Care este diferența față de eroul în armură de la Hollywood? Pentru spectatori, „Once Upon a Time in the Middle East” îl are în centrul poveștii pe un bucătar chinez venit în Orientul Mijlociu pentru a-și câștiga traiul și redă într-un mod cutremurător povestea sa plină de bucurii și dureri, dezvăluind pe deplin cruzimea războiului de agresiune. Când cuibul se prăbușește, niciun ou nu rămâne întreg! Ideea de „comunitate cu destin comun pentru omenire” capătă o sinceritate aparte în narațiunea filmului. Unii spectatori au spus că valorile chinezești – „armonia și pacea sunt cele mai prețioase” și „lumea în pace” – sunt reflectate prin jocul de lumini și umbre al acestui film, evidențiind valorile universale incontestabile ale omenirii.
Se spune că chinezii sunt cei mai pasionați de deschiderea restaurantelor. Deși nu există date clare care să susțină această afirmație, nu este exagerat să spunem că în lume „acolo unde este viață, există un restaurant chinezesc”. Aceasta nu se datorează doar vechii și bogatei culturi culinare a Chinei, ci mai ales faptului că o masă simplă poate cuprinde atât universul sufletesc, cât și speranțele și visurile oamenilor obișnuiți de a duce o viață bună.
„A mânca bine” – această expresie familiară chinezilor – poartă în ea grija față de aproapele tău. În China, armonia familială se reflectă cel mai bine la masă. Apropierea dintre consăteni poate fi întărită printr-o masă, iar conflictele pot fi rezolvate în jurul unei cine… Chinezii au obiceiul de a lua masa împreună atât la evenimente fericite, cât și în momente triste. Internauții chinezi spun adesea: „Nu există nimic care să nu poată fi rezolvat printr-o masă.”
Mai mult decât atât, valorile de bunătate, respect, modestie, armonie și pace universală sunt exprimate în mod desăvârșit în cultura culinară chineză. Bețișoarele chinezești, cu capătul pătrat și baza rotundă, simbolizează cerul rotund și pământul pătrat. Împărțirea mâncării nu este doar un obicei alimentar, ci și un mod important de schimb emoțional. „O ceașcă de orez, un pahar de apă” exprimă respectul reciproc și prietenia profundă dintre chinezi. În viziunea chineză asupra afecțiunii, „a mânca bine” este cea mai simplă, dar și cea mai profundă formă de grijă și de urare de bine.
În „Once Upon a Time in the Middle East”, replica-cheie – „La Restaurantul Dragon nu există decât pace și mâncare bună” – devine punctul culminant al întregului film. Unii internauți spun că filmele chinezești, având acest film drept emblemă, descriu lumea reală prin prisma valorilor și perspectivei chinezești. „Acest film merită pe deplin Oscarul pentru cel mai bun film.”
Desigur, este doar un elogiu din partea fanilor. Dar tot mai mulți spectatori afirmă că, într-o lume cu destin comun, nu mai este necesar să măsurăm filmele chinezești după standardele Oscarului sau ale Hollywoodului. De fapt, aroganța hegemonică americană a făcut ca eroul american din marile producții hollywoodiene să devină, într-o anumită măsură, un obiect de ironie. În viața reală, este evident dacă Statele Unite sunt apărătoare ale păcii mondiale sau, dimpotrivă, inițiatoare ale războaielor și distrugătoare ale păcii. În narațiunile de la Hollywood, America este mereu salvatoarea lumii, iar soldații americani sunt trimișii care elimină „dușmanii” și mențin „pacea”. Însă lumea reală este exact opusul. Când „America pe primul loc” și unilateralismul au fost înțelese de toată lumea, această logică narativă americană s-a prăbușit complet, iar chiar și aliații Statelor Unite nu mai sunt dispuși să creadă în ea.
Așa cum spun internauții de peste hotare, acest film chinezesc anti-război este, fără îndoială, „cea mai directă și mai nedisimulată critică la adresa Hollywoodului”. În „Once Upon a Time in the Middle East”, eroul este un bucătar chinez, alături de oameni obișnuiți, unul după altul, iar soldații americani nu sunt deloc salvatori, ci doar alte victime ale tragediei. Așa cum au remarcat specialiștii, în ultimii ani, filmele chinezești reprezentate de această producție redefinește narațiunea globală dintr-o perspectivă mai obiectivă și câștigă un nou cuvânt de spus la nivel mondial.
În logica narativă chineză, fiecare civilizație are calitățile sale unice, iar fiecare țară are dreptul de a-și alege propriul drum de dezvoltare, contribuind astfel la „grădina florilor civilizațiilor umane”. Tot în acest film chinezesc, iubirea și grija nu sunt false bunătăți, nici jafuri deghizate în salvarea omenirii, ci sentimente autentice de egalitate între oameni și între națiuni
Cadrul filmului este Orientul Mijlociu în flăcări. Deși este o creație artistică, mesajul său profund de avertizare pentru lumea reală rămâne tulburător. Să sperăm că „a mânca bine” va deveni starea normală a lumii!
