Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depășit țintele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru renovarea energetică a clădirilor publice, atât prin Componenta 5 – Valul Renovării, cât și prin Componenta 10 – Fondul Local – a anunțat ministrul Cseke Attila.
Clădirile reprezintă aproximativ 40% din emisiile de CO₂ la nivelul Uniunii Europene, iar creșterea eficienței energetice a fondului construit reprezintă una dintre principalele componente ale tranziției energetice europene. Valul Renovării a fost gândit special pentru a combate această problemă. Programul de finanțare în România a vizat clădirile rezidențiale și clădirile publice și cuprinde și lucrări de consolidare seismică.
”Datele încărcate de beneficiari arată că am depășit țintele asumate atât prin Valul Renovării, cât și prin Fondul Local. Urmează verificarea documentațiilor, dar rezultatele confirmă amploarea investițiilor realizate în comunitățile locale. Astăzi avem clădiri publice, precum spitale sau școli cu o eficiență energetică mai bună, consum redus pentru familiile din aceste blocuri de locuințe, dar și bani publici economisiți în cazul facturilor de energie a clădirilor publice renovate. Clădirile care au trecut prin lucrări aprofundate sunt mai sigure din punct de vedere seismic”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.
Ministerul Dezvoltării a sprijinit, din fonduri europene, renovări energetice moderate, aprofundate și integrate. Renovarea integrată combină eficientizarea energetică cu lucrări de consolidare, reducând consumul de energie și costurile aferente și sporind siguranța seismică.
Pentru clădirile publice, finanțate din Componenta C5, ținta stabilită a fost de 1.375.231 mp, iar documentele încărcate de beneficiari în platforma MDLPA indică 1.907.482 mp renovați, cu aproximativ 39% peste ținta asumată. Și prin Componenta C10 rezultatele depășesc obiectivul stabilit: față de o țintă de 1.067.108,66 mp, beneficiarii au raportat 1.120.713,39 mp, cu aproximativ 10% peste ținta asumată.
Raportul Curții de Conturi Europene
Abordarea României privind renovările aprofundate este evidențiată și în Raportul special nr. 20/2026 al Curții de Conturi Europene, publicat ieri, care analizează investițiile pentru eficiența energetică a locuințelor finanțate prin PNRR.
Raportul arată că, la nivelul celor 27 de state membre, România a fost singurul stat care a legat o măsură PNRR de o țintă explicită privind renovarea aprofundată, în contextul în care auditorii europeni au constatat că astfel de renovări nu au fost suficient vizate în ansamblul mecanismului european.
Celelalte țări membre au finanțat doar renovarea energetică moderată a clădirilor, ceea ce înseamnă o reducere cu 30-60% a emisiilor de CO₂. Renovarea aprofundată, pentru care a optat România, înseamnă reducerea cu peste 60% a emisiilor de CO₂. Totodată, renovarea integrată a fost negociată în mod special de România, în timpul mandatului precedent al actualului ministru, deoarece, în acest pachet, pe lângă renovarea energetică moderată a clădirii, s-au introdus și lucrări de consolidare.
