- 3 din 10 copii cunosc persoane care consumă droguri, proporția crescând la 4 din 10 în rândul adolescenților.
- În rândul copiilor de peste 14 ani, 27% au consumat alcool, 19% au fumat, 11% au utilizat tutun încălzit, iar 16% au vapat chiar în ultima săptămână.
- La nivelul Uniunii Europene, aproximativ jumătate (45%) din nașterile la mame cu vârste mai mici de 15 ani se înregistrau în România; 32% dintre mamele minore au menționat că și propriile lor mame aveau sub 18 ani la data primei nașteri.
România se confruntă cu o serie de provocări majore în ceea ce privește sănătatea și dezvoltarea adolescenților, reflectate în prevalența ridicată a comportamentelor de risc și în accesul limitat la informații corecte și validate: astfel, 81% dintre adolescenții români au consumat alcool cel puțin o dată, procent peste media europeană (73%), iar jumătate dintre adolescenții cu vârste între 15 și 16 ani au consumat alcool în ultima lună. În ceea ce privește comportamentele cu potențial adictiv, 14% dintre copii declară că au participat la jocuri de noroc pe bani, aproape 40% au prieteni implicați în astfel de activități, iar 1 din 10 trăiește într-un mediu familial în care există deja dependență. În acest context, Salvați Copiii România, cu sprijinul MSD România, implementează proiectul „Conectat cu adolescentul meu”, prin care îi sprijină pe părinți să înțeleagă mai bine provocările adolescenței și să își susțină copiii în adoptarea unor comportamente sănătoase și responsabile. Inițiativa pune accent pe prevenție, informare corectă și consolidarea comunicării dintre părinți și adolescenți. Primele sesiuni de informare au loc la Iași și Craiova.
Expunerea la consumul de substanțe a adolescenților români este, de asemenea, semnificativă: 3 din 10 copii cunosc persoane care consumă droguri, proporția crescând la 4 din 10 în rândul adolescenților. În plus, comportamentele de consum devin mai frecvente odată cu vârsta – în rândul copiilor de peste 14 ani, 27% au consumat alcool, 19% au fumat, 11% au utilizat tutun încălzit, iar 16% au vapat chiar în ultima săptămână.
Pe lângă aceste riscuri, adolescenții din România se confruntă și cu vulnerabilități semnificative în domeniul sănătății reproductive. 31% dintre băieții de 15 ani din România au declarat că au avut deja relații sexuale, România înregistrând una dintre cele mai ridicate proporții dintre țările analizate. În România, anual aproximativ 10% dintre nașteri provin de la mame adolescente, însă aproape în totalitatea cazurilor mamelor minore (97% dintre gravidele și mamele minore care au participat la cercetarea Salvați Copiii), sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ jumătate (45%) din nașterile la mame cu vârste mai mici de 15 ani se înregistrau în România; 32% dintre mamele minore au menționat că și propriile lor mame aveau sub 18 ani la data primei nașteri.
De asemenea, rezultatele unei recente cercetări sociologice realizate de Organizația Salvați Copiii la finalul anului 2025 conturează o radiografie alarmantă a vulnerabilității tinerilor în mediul virtual, în condițiile în care aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricție de acces, iar lipsa controlului parental crește odată cu vârsta copiilor. Expunerea identității digitale este îngrijorătoare, peste o treime dintre copiii de 12-14 ani având profiluri publice pe rețelele sociale, fapt ce facilitează contactul frecvent cu persoane necunoscute; astfel, aproape jumătate dintre adolescenți au fost abordați de străini online, iar o treime dintre aceștia au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile. Impactul emoțional este unul major, în contextul în care peste două treimi dintre copii au fost expuși unor conținuturi traumatizante care i-au speriat, iar cyberbullying-ul a devenit un fenomen constant la care au fost martori 60% dintre aceștia. Poate cel mai grav semnal de alarmă este însă tăcerea care înconjoară aceste experiențe: în fața pericolelor, majoritatea copiilor aleg să ignore situația, în timp ce un procent infim, de doar 5%, găsesc curajul de a cere sprijinul unui adult.
Acestor provocări li se adaugă scăderea acoperirii vaccinale sub pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (95%), semnalând o nevoie acută de informare și încredere în sistemul de sănătate. România continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană. Vaccinarea adolescenților, atât fete cât și băieți, împotriva HPV nu este doar o măsură medicală de prevenție, ci un act de responsabilitate față de viitorul lor. Oferindu-le această protecție la vârsta potrivită, le construim un scut puternic împotriva cancerelor asociate HPV, asigurându-ne că generația de mâine va crește liberă de această povară.
„În ciuda existenței disciplinei „Educație pentru sănătate” în oferta națională încă din 2004, implementarea acesteia rămâne limitată, iar modificările legislative recente restricționează accesul copiilor la informații esențiale, în special în comunitățile vulnerabile. În lipsa unor surse oficiale și accesibile de informare, copiii și adolescenții ajung să se informeze din surse informale, adesea incomplete sau eronate. În acest context, rolul părinților devine esențial. Creșterea nivelului de informare și sprijinirea acestora în dezvoltarea unor abilități de comunicare și ghidare a adolescenților pot contribui semnificativ la prevenirea comportamentelor de risc și la susținerea unei dezvoltări sănătoase”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
„Deseori, părinții nu înțeleg ce se întâmplă cu copiii lor, mai ales atunci când aceștia trec prin etapa atât de sensibilă a adolescenței, pe care o interiorizează fără a avea pârghiile cognitive, emoționale de a o putea explica. Sprijinul părinților este crucial, iar siguranța emoțională funcționează ca un scut de apărare. În absența unei abordări sistemice și coerente în mediul școlar, intervențiile dedicate părinților reprezintă o soluție eficientă și necesară pentru a crea un cadru de sprijin în familie, capabil să reducă riscurile și să susțină dezvoltarea sănătoasă a adolescenților”, a adăugat Dr. Simona Bidileci, psiholog clinician, psihoterapeut.
„Conectat cu adolescentul meu”
Proiectul „Conectat cu adolescentul meu” își propune să îi ajute pe părinți să înțeleagă mai bine provocările adolescenței și să își susțină copiii în adoptarea unor comportamente sănătoase și responsabile, prin intermediul unor sesiuni educaționale dedicate, în care părinții au acces la informații validate despre sănătatea emoțională și sexuală a adolescenților și identificarea timpurie a comportamentelor de risc. Totodată, aceștia pot să își dezvolte abilitățile necesare pentru a aborda, într-un mod deschis și echilibrat, subiecte sensibile precum relațiile, sănătatea mintală, consumul de alcool, tutun sau droguri, jocurile de noroc, accesarea serviciilor medicale și expunerea la conținut online nociv.
Proiectul urmărește să consolideze rolul activ al părinților în prevenirea și recunoașterea timpurie a situațiilor care pot afecta sănătatea și siguranța adolescenților. Materialele și resursele educaționale puse la dispoziție sunt adaptate nevoilor familiilor și oferă recomandări practice pentru construirea unui dialog bazat pe încredere, empatie și disponibilitate.
Prin creșterea nivelului de informare și a încrederii părinților în abordarea subiectelor dificile, proiectul contribuie la reducerea comportamentelor de risc în rândul adolescenților, inclusiv a consumului de substanțe, dependențelor și comportamentelor sexuale neprotejate. Pe termen lung, inițiativa urmărește îmbunătățirea sănătății fizice și mintale a adolescenților, consolidarea familiei ca principal factor de protecție și dezvoltarea unei culturi a prevenției și informării corecte în comunitate.
Salvați Copiii România are o experiență de peste 25 de ani în implementarea programelor de educație pentru sănătate, adresate copiilor și adolescenților, vizând formarea unor comportamente sănătoase și responsabile. În mod constant, copiii și adolescenții implicați în programele organizației semnalează nevoia acută de acces la informații corecte privind sănătatea emoțională, prevenirea aducțiilor, relațiile sănătoase și sănătatea reproductivă.
